Vă invităm ca până pe 26 aprilie să votați poveștile favorite de advocacy înscrise la Gală, din secțiunea „Votează poveștile înscrise la ediția 2023”. Independent de deciziile membrilor juriului, povestea de advocacy care va aduna cele mai multe voturi din partea publicului va fi premiată și aplaudată pe scena evenimentului din acest an. Citește mai mult

Au început înscrierile la cea de-a XIII-a ediție a Galei Premiilor Participării Publice, evenimentul care premiază cetățeni curajoși, grupuri de inițiativă și organizații care, prin demersuri civice și de advocacy, au reușit să schimbe diversele probleme cu care se confruntă comunitățile. Citește mai mult.

  CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică începe din această săptămână seria evenimentelor offline de premiere a câștigătorilor celei de-a XII-a ediții a Galei Premiilor Participării Publice. Evenimentul îi premiază pe oamenii și organizațiile care, prin acrobații civice și campanii de advocacy, au determinat autoritățile publice să rezolve diversele probleme cu care se confruntă … Continue reading „Calendarul evenimentelor itinerante de premiere ale Galei Premiilor Participării Publice”

  Premianții Galei sunt persoanele, grupurile civice și organizațiile care au determinat administrația publică să rezolve diverse probleme cu care se confruntă comunitățile.     Școala Gimnazială Nr. 2 Țețchea (jud. Bihor) Elevii dintr-o localitate bihoreană au convins autoritățile locale să amplaseze rastele pentru biciclete în toată comuna.    Institutul ABA Romania, Autism Voice si … Continue reading „Gala Premiilor Participării Publice prezintă o nouă colecție de acrobații civice extraordinare”

Vă invităm să citiți despre acrobațiile extraordinare pe care le-au făcut persoanele și organizațiile care s-au înscris anul acesta la Gală. Jos pălăria pentru toate aceste initiative care demonstrează impactul civismului de a aduce schimbări în bine în comunități! Citește mai mult

  Delta curată. Comunitate responsabilă este un hibrid de advocacy și educație de mediu ce a fost deghizat într-un proiect de 6 luni desfășurat în Murghiol, Dunavăț și pe malul Dunării, cu scopul de a diminua cantitatea de deșeuri abandonate, de a crește gradul de conștientizare al turiștilor, localnicilor, elevilor asupra problemelor de mediu, dar … Continue reading „Votează și tu- Asociația 37 Deltă curată. Comunitate responsabilă”

  CIVIC ARIEȘ a fost o campanie de advocacy bazată pe dialog între sectorul public și cel non-profit din Turda. Misiunea: Să dezvoltăm o comunitate în care fiecare să își poată explora propriul potențial. Cum îndeplinește campania misiunea? Dezvoltând punți de dialog între școli, primării, servicii publice, ONG-uri și tineret putem crea un spațiu în … Continue reading „Votează și tu- AMoS – Alianța pentru Mobilitate Socială- CIVIC Arieș”

Membrii clubului „Vocea Copiilor” din comuna Cosoba (județul Giurgiu) au început să se uite cu mai multă grijă și atenție în jurul lor. Au identificat o parte din nevoile și problemele cu care se confruntă, pe care le-au surprins în fotografii utilizate în cadrul unei expoziții Photovoice, la sfârșitul lui martie 2021. Astfel, fotografiile și mesajele care le însoțesc au devenit mijlocul prin care copiii aleg să transmită un mesaj puternic comunității și, în mod special, autorităților locale.

La expoziție au fost invitate persoane care puteau ajuta la găsirea și implementarea de soluții – conducerea școlii, profesori, autorități locale, asistenți sociali, antreprenori din comunitate, părinți ai copiilor de la Club. Citește mai mult

  Prin campania noastră de advocacy ne-am propus să aflăm care sunt problemele cele mai mari pentru tineri și ce metode de soluționare ar exista. Această campanie s-a desfășurat în cele mai mari două sate ale comunei Slimnic, Slimnic și Ruși, din județul Sibiu, în cadrul programului Slimnic-Sat European de Tineret. Au fost invitați toți … Continue reading „Votează și tu- Asociația Cavalerii Turnului Înclinat- Casa Cavalerilor – Centru de tineret în satul Ruși”

Regimurile politice care s-au succedat la guvernare s-au întrecut în promisiuni făcute familiilor copiilor cu autism. Frustrați de aceste promisiuni și parcursuri fără finalitate, în 2021 am schimbat tactica de la abordarea decidenților de la vârf la abordarea tuturor decidenților. Pe 2 aprilie 2021, de Ziua Internațională a Conștientizării Autismului, am trimis deputaților, senatorilor și miniștrilor memoriul cu titlul “Autismul nu are culoare politică” pentru a le atrage atenția asupra felului în care luptele de putere au afectat cea mai răspândită problematică a copilăriei, și continuă s-o facă. Citește mai mult

De peste 6 ani, Asociația Politeia lucrează împreună cu părinții și copiii din satul Dârvari, comuna Ciorogârla pentru a îmbunătăți situația școlară și familială a acestora. Familiile din comunitatea defavorizată de aici au venituri mici, cheltuieli mari, nevoi multe și oportunități limitate de a le rezolva. Copiii ajung devreme să simtă presiunea de a munci pentru a contribui la veniturile familiei, ceea ce duce la absenteism și la creșterea riscului de abandon școlar.

Prin acest proiect, ne-am propus facilitarea unei mai bune comunicări între comunitatea locală marginalizată și autoritățile locale, dar și oferirea de susținere în stimularea participării cetățenești, în special pe teme ce țin de educație.  Citește mai mult

  Până în iulie 2021, orașul Pașcani oferea cu precădere pentru petrecerea timpului liber doar câteva restaurante, terase, bar-uri, parcuri mici de cartier amenajate cu balansoare și tobogane pentru copii. În acest context, tinerii ce nu reușeau sa călătorească decât rar în afara orașului Pașcani, ajungeau să se plafoneze, fie la petrecerea timpului online, fie … Continue reading „Votează și tu- Club Impact Special- Fii și tu un schimbă-lume!”

  Unul din drepturile prevăzute în Statutul Elevului îl reprezintă cel de a acorda feedback semestrial anonim profesorilor de la clasă. Experiența ne arată că situațiile în care comunicarea era cu adevărat promovată erau foarte reduse. Campania s-a desfășurat pe 3 planuri: național, județean și școlar. La nivel național, Consiliul Național al Elevilor (CNE) a … Continue reading „Votează și tu- Consiliul Național al Elevilor (CNE)- Dialoguri oneste în sălile de clasă”

Cristina Dudan a depus un proiect în cadrul proiectului de bugetare participativă inițiat de primăria Făgăraș în 2021. Proiectul a fost pe primul loc, toate școlile au fost dotate cu cate un defribrilator extern automatizat, trusă sanitară, manual de prim ajutor.    

Colegiul Național „Radu Negru” are un centru de instruire pentru acordarea primului ajutor. Acesta a fost dotat cu defibrilator extern automat, manechine de resuscitare cardio-pulmonară, truse medicale și manuale de prim ajutor. Defibrilatorul extern automatizat (AED) este un dispozitiv electronic portabil, ușor de folosit, cu comenzi audio și vizuale simple, inclusiv în limba română. Citește mai mult

Victime ale violenței domestice mureau cu speranța că ordinele de protecție le vor apăra. Pentru ca acestea să aibă valoare, ar fi trebuit ca Poliția să monitorizeze agresorii prin intermediul brățărilor electronice. Așa că am cerut acest lucru printr-o petiție care a strâns 30000 de semnături. Ca să atragem atenția senatorilor, în martie 2020 mai multe membre Declic s-au fotografiat pe jumătate de față cu imaginea unor femei agresate fizic. Un an mai târziu, proiectul era la Camera Deputaților, așa că ne-am dus și acolo cu voaluri roșii pe cap și mesajul „Așteptarea moarte are! Brățări electronice pentru infractori. Acum!” Citește mai mult

  Problema copiilor care rămân singuri în spital pe perioada internării este una reală. Atât pentru copii, cât și pentru familii. Am reușit până acum să ținem împreună aceste familii în cele 2 Case Ronald McDonald din București și Timișoara și din luna mai o vom face și la Iași în cea de a 3-a … Continue reading „Votează și tu- Fundația pentru Copii Ronald McDonald #ȚinemFamiliileÎmpreună în Casa Ronald McDonald Iași”

Problema ce a fost abordată în cadrul acestei campanii de advocacy a fost una cu care se confruntă majoritatea comunităților rurale din România: problema resurselor, a spațiilor și a activităților pentru tineri. Scopul nostru a fost de a dezvolta sectorul de tineret de la nivel local și de a  transforma comunitatea într-un loc mai prietenos cu tinerii. Prin urmare, am derulat o campanie de câteva luni prin care am reușit să convingem decidenții de la nivel local să acorde resursele necesare rezolvării problemelor identificate de noi. Citește mai mult

O problemă abordată este că în ultimii ani s-a construit si demolat haotic în zonele cu potențial turistic rural distrugând treptat arhitectura autentică și afectând patrimoniul cultural. Potențialul turistic e baza unui antreprenoriat rural. O altă problemă abordată e lipsa de colaborare între administrații și antreprenori, în vederea elaborarii împreună a strategiilor de dezvoltare locală și regională.Colaborarea între reprezentanții administrației publice ar conduce la identificarea unor soluții, prin implicarea decizională a antreprenorilor locali. Citește mai mult

Analistul comportamental este profesionistul care furnizează servicii conexe actului medical constând în realizarea planurilor de intervenție pe baza principiilor analizei comportamentale. Analistul comportamental este acum ocupație introdusă în COR, dupa o muncă constantă de advocacy si lobby la nivel de Minister si Parlament. Citește mai mult

Scopul acestei campanii a fost să conving asistenții personali să aibă curaj și să ia atitudine să își ceară drepturile legale. Am tras de mânecă autoritățile publice (primărie, consiliu local, primar) cu privire la respectarea drepturilor legale a unei categorii sociale prea des uitate și ignorate – asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități. Am solicitat instituțiilor publice să acorde asistenților personali din Cernavodă vouchere de vacanță și un spor de maximum 15% din salariu. Citește mai mult

Echipa CeRe mulțumește tuturor persoanelor și organizațiilor care s-au înscris la Gală. Ne bucurăm că și anul acesta am primit  înscrieri care arată diversitate mare de subiecte și o răspândire geografică pe măsură.

Juriul Galei evaluează în această perioadă aplicațiile înscrise. În paralel cu etapa de jurizare se desfășoară „Votul Publicului”. Citește mai mult

La ediția de anul acesta a Galei Premiilor Participării Publice au intrat în etapa de jurizare 16 aplicații ale unor persoane, grupuri civice și organizații, care au desfășurat campanii de advocacy în 2021. În perioada 15 aprilie – 15 mai vom anunța public premianții Galei, iar începând cu cea de-a doua parte a lunii mai și în luna iunie vom organiza Gala itinerantă – evenimentele de premiere offline, în comunitatea fiecărui premiant. Citește mai mult

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică organizează anul acesta cea de-a XII-a ediție a Galei Premiilor Participării Publice și anunță deschiderea perioadei de înscrieri în intervalul 1 februarie – 14 martie. La Gală se pot înscrie cetățeni, grupuri civice și organizații neguvernamentale care au desfășurat în anul 2021 inițiative civice și campanii de advocacy, prin care au determinat autoritățile publice să rezolve diverse probleme ale comunităților. Citește mai mult

Anul 2021 a venit cu o reinventare a formatului evenimentului , care ne-a adus mai aproape de oamenii Galei, poveștile și comunitățile lor. Dacă la edițiile precedente îi aplaudam pe toți premianții pe scena aceluiași eveniment, în 2021 Gala a devenit itinerantă și am organizat evenimentele de premiere în comunitățile în care câștigătorii au obținut schimbarea. Citește mai mult

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică începe din această săptămână seria evenimentelor offline de premiere a câștigătorilor celei de-a XI-a ediții a Galei Premiilor Participării Publice. Evenimentul îi premiază pe oamenii și organizațiile care, prin demersuri civice și campanii de advocacy, au determinat autoritățile publice să rezolve diversele probleme cu care se confruntă comunitățile. Citește mai mult

Subiectele inițiativelor civice premiate anul acesta la Gală sunt de larg interes pentru societate, dar și pentru comunități mai mici, precum demersurile care reflectă puterea cetățenilor în a aduce schimbări pozitive pe strada sau satul în care locuiesc. Premiile Galei ilustrează curajul și perseverența unor persoane și organizații de a aduce subiecte presante pentru cetățeni și comunități la masa la care se iau deciziile: probleme sistemice în educație sau care afectează grav natura și mediul înconjurător, conservarea clădirilor de patrimoniu și stoparea construcțiilor ilegale, responsabilizarea instituțiilor publice pentru transparență decizională, stimularea tinerilor de la sate pentru educație și dezvoltare, fenomenul violenței asupra femeilor, comunități mai sigure și prietenoase pentru cetățeni. Citește mai mult

Aproape jumătate din populația României nu are acces la servicii stomatologice adecvate, fie din cauza sărăciei, fie din cauza izolării. Cei mai mulți dintre copii trăiesc în mediul rural și sunt direct afectați de această statistică neagră. Și mai dezavantajați sunt copiii diagnosticați cu cancer care, din cauza specificului bolii, au nevoie de protocoale stomatologice speciale, pe care spitalele și clinicile nu le pot asigura. Citește mai mult

Municipiul Săcele, din Brașov, numără vreo 30.000 de suflete care sunt coordonate de 19 consilieri locali mult prea discreți și prea importanți ca să se consulte cu comunitatea în problemele urbei. Pentru săceleni, contractele publice, planurile de dezvoltare sau ședințele și hotărârile de consiliu local au fost, multă vreme, niște secrete păzite de administratorii orașului care alergau după voturile cetățenilor. Citește mai mult

Un ingredient cheie în coagularea unei comunități este spațiul comun. Oamenii au nevoie de spații în care să socializeze, să discute problemele comunității sau să se joace. Sentimentul comunitar devine și mai pronunțat atunci când membrii comunității se implică direct în crearea acestor spații,
punându-și amprenta asupra locului. Citește mai mult

Văzut de pe hartă, parcul Herăstrău pare unul dintre cele mai mari parcuri din București. Văzut din teren însă, până în anul 2017, parcul era o capcană pentru trecători. Ocolirea parcului era imposibilă în partea nordică, singura cale de acces fiind o trecere de cale ferată nesecurizată. Pentru unii dintre pietonii și bicicliștii care s-au aventurat pe acolo de-a lungul timpului, acea capcană s-a dovedit a fi mortală. Citește mai mult

Lenuța Zamfirescu locuiește în cartierul ploiștean Bereasca. În aprilie 2013, nemulțumită de indiferența aleșilor locali, doamna Zamfirescu și-a propus să își mobilizeze vecinii de cartier și să solicite, îmreună, autorităților publice locale să devolte rețeaua de canalizare și asfaltarea drumului și a trotuarelor în Bereasca. În ciuda numeroaselor promisiuni electorale, zona nu a beneficiat niciodată de covor asfaltic, iar gospodăriile au rămas dependente de fose septice. Citește mai mult

Spațiul verde este pentru unii plămân, pentru alții teren construibil. Parcul Tineretului a fost și el subiectul unor retrocedări cel puțin controversate. De la retrocedare la construcție este un pas firav, pe care, de cele mai multe ori, proprietarii îl parcurg rapid. În cazul Parcului Tineretului însă, comunitatea locală s-a mobilizat și a demarat o campanie de stopare a betoanelor. Citește mai mult

Iașul iubește teii este un grup de inițiativă civică din Iaşi, creat spontan în februarie 2013. Mobilizarea cetățenilor a plecat de la decizia Primăriei Municipiului Iași de a tăia teii de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Grupul consideră acțiunea autorităților locale abuzivă și de atunci a luptat pentru ca situația să fie remediată, iar „generaţiile următoare să se bucure din nou de tei în centrul oraşului”. Citește mai mult

Grupul Civic Prietenii Parcului IOR este mai mult decât un grup de cetățeni îngrijorați, este un grup de oameni care și-au făcut din apărarea spațiului verde din IOR un crez și care au luptat pentru păstrarea parcului în forma actuală. Propunerea construirii unei săli polivalente a fost un motiv de mobilizare generală. Citește mai mult

Articolul 84 (1) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 stipulează faptul că elevii beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun. Consiliul Local și Primăria Municipiului Constanța au refuzat însă respectarea legii timp de aproape 15 ani. Acest lucru a dus la creșterea cheltuielilor pentru familiile cu copii și la creșterea abandonului școlar. Spre exemplu, o familie cu doi copii putea cheltui chiar și 220 lei pe lună pentru două abonamente. Citește mai mult

În 2016, în plin scandal mediatic generat de moartea mai multor copii din județ, din cauza infectării cu bacteria E.coli, Direcția de Sănătate Publică Argeș (DSP Argeș) dormea și tăcea în post. În ciuda faptului că argeșenii se confruntau cu o situație de criză, autoritățile și instituțiile responsabile cu sănătatea publică nu se concentrau decât pe cazuri punctuale. Mai grav de atât, nu depuneau nici un efort să informeze populația asupra unor riscuri de sănătate publică, deși aveau informații culese din teren. Citește mai mult

Le facem statuie oamenilor care nu s-au pierdut cu firea. Oamenilor care au reușit, fără pile și relații, să facă un oraș mai bun pentru ei și pentru toți ceilalți. Să oprească poluarea apelor, betonarea parcurilor și încălcarea legii chiar de autorități. Citește mai mult

Cele 33 de povești înscrise la Gala Premiilor Participării Publice te așteaptă să-ți demonstreze că perseverența și curajul pot da roade . Vizitează secțiunea Votează a site-ului și fii alături juriul Galei, acordă votul tău  campaniei care te inspiră. Citește mai mult

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică organizează anul acesta cea de-a XI-a ediție a Galei Premiilor Participării Publice și anunță deschiderea perioadei de înscrieri: 21 ianuarie – 24 februarie.

Printre noutățile Galei – Gala itinerantă: vom premia câștigătorii în comunitățile din care provin | Votul publicului: publicul va vota povestea de advocacy favorită | Granturi de 1000 euro: vom acorda 4 granturi de câte 1000 euro / fiecare (pentru primele 4 premii care obțin cel mai mare punctaj din partea juriului). Citește mai mult

Acum 10 ani poveştile de participare publică pe care le premiam la Gală erau mai degrabă excepţii, iar încrederea în puterea cetăţenilor abia își făcea timid loc. Între timp, iniţiativele civice şi campaniile de advocacy s-au înmulţit, iar puterea civică din România a devenit din ce în ce mai vizibilă şi mai diversă.

Citește mai mult

Mesajul Galei Premiilor Participării Publice din 2019 – “Om cu om facem puterea” a marcat nevoia ca iniţiativele civice locale, în special cele cu vizibilitate redusă în spaţiul public, să fie sprijinite.

Pe scena Galei au urcat cetăţeni care au determinat administraţia locală să repare sau să aprobe diverse decizii publice, în interesul comunităţii, precum şi grupuri şi organizaţii care au îndreptat legi pentru ca drepturile persoanelor aflate în situaţii de viaţă vulnerabile să fie respectate. Citește mai mult

Campania noastră a avut ca scop înființarea unui Centru de tineret pentru că tinerii din Râmnicu Vâlcea sa aiba un loc unde sa socializeze și să se dezvoltare social și multicultural. Pentru ca tinerii să beneficieze gratuit de acest spațiu am făcut advocacy către autoritățile locale de a oferi un spațiu cu titlu gratuit și coordonat de asociația noastră, întrucât organizatia noastră are experiență vastă în lucrul cu tinerii și managementul proiectelor europene de tineret finanțate prin programele Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate. Campania s-a concretizat prin avizul favorabil din partea autorităților locale și în continuare colaborăm cu autoritățile locale pentru înființarea unui Consiliu Consultativ al tinerilor, dar și pentru candidature la Capitala tineretului 2025

Una dintre cele mai mari și dificile probleme ale Republicii Moldova pe parcursul celor 30 de ani de la crearea acestui stat a fost corupția. Ziarul de Gardă este singurul ziar de investigație din Moldova și a dedicat toți cei 18 ani de activitate combaterii corupției. Dar tipărirea/distribuirea ziarului și dezvoltarea paginii web nu sunt suficiente. În ultimii ani a devenit tot mai clar că e nevoie o abordare la nivel național privind educarea intoleranței la corupție.

Luptăm pentru crearea unui Muzeu al Corupției, vrem să ducem corupția la Muzeu și să nu mai revină în judecătorii, universități sau spitale. Vrem să existe un loc unde să se întâlnească întreaga societate, să se documenteze despre corupție, să se implice în această luptă, iar corupția să devină un fenomen de luat în râs, nu un exemplu de urmat. Am dus doi ani la rând corupția la Muzeul Național de Istorie și vom continua să o expunem până când corupții vor rămâne în muzee, dosare și închisori, nu și în instituții publice.

Brașovul are șansa de a avea cele mai curate păduri din țară ca urmare a proiectului pilot „Patrula Zero Plastic”, pe care WWF l-a implementat anul trecut. Pentru prima dată, oricine poate trimite rapid sesizări atunci când vede gunoaie în pădurile care aparțin celor 17 UAT-uri din Zona Metropolitană Brașov prin intermediul aplicației MyBrasovCity. Primăria va fi imediat alertată și va trimite salubrizatorul în zonă, iar Jandarmeria Montană și Poliția vor fi sesizate în cazul în care alertele conțin imagini cu cei care aruncă gunoaiele. Mai mult, Primăria Brașov l-a desemnat pe rangerul Viorel Mihai să faciliteze comunicarea între toate instituțiile statului implicate în gestionarea deșeurilor. Acesta acționează precum un hub pentru „112 Zero Plastic”

Ne-au motivat să plecăm la drum sărăcia în care trăiesc oamenii din Ferentari, umilința pe care o primesc din partea autorităților. Nepăsarea pe care autoritățile o arată față de cei care cer condiții mai bune de trai. În campania pe care am organizat-o am strâns peste 3500 de semnături și nenumărate cereri în audiență pentru: dezinsecție pentru șobolani, ploșnițe, parcuri, iluminat stradal, limitatoare de viteză. Am reușit să obținem de la instituții amenajarea unui loc de joacă pentru copii. Problema este că autoritățile iau măsuri foarte greu sau când este prea târziu. Spre exemplu: limitatoare se viteză se pun abia după ce se întamplă un accident, nu înainte. Deratizare după ce copiii sunt mușcați de șobolani.

O stațiune balneară istorică cu un patrimoniu arhitectural valoros, dar cu puțină atenție acordată dezvoltării urbanistice sustenabile. Acesta este contextul în care Studiogovora activează pentru promovarea valorilor de patrimoniu și creșterea implicării cetățenilor. Am purtat numeroase discuții la nivel local, cu autoritățile, proprietarii și comunitatea și am publicat un Ghid de bune practici care vine în întâmpinarea nevoilor locale de intervenții asupra clădirilor vechi și noi. Am reușit să convingem administrația publică să adopte oficial Ghidul, Govora are acum o Comisie tehnică de urbanism și sute de persoane au participat la evenimentele organizate în oraș. Interesul pentru patrimoniul local și implicarea cetățenilor în problemele ce țin de protecția lui și un mediu construit de calitate a crescut și continuă să crească.

Bulevardului Regina Elisabeta îi lipsește Coroana Verde pe care o avea cândva. Asta vine cu o serie de probleme, printre care cea mai importantă e lipsa umbrei și creșterea temperaturilor de pe bulevard până la 50°C în zonele negre, neumbrite. Cu ajutorul voturilor a 1614 votanți, am reușit să câștigăm bugetarea participativă a PMB (Primăria Municipiului București) din 2022, în care am propus replantarea copacilor pe întreg bulevardul. Proiectul este în curs de implementare, prin ALPAB (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București).

Acceleratorul de implicare civică a apărut din dorința de a crește implicarea civică a tinerilor români din mediul rural și urban mic. În cadrul proiectului, 24 de tineri între 15 și 26 de ani, au devenit lideri ai schimbării în comunitățile lor, demarând activități de mobilizare și conștientizare civică pentru a schimba status-quo-ul de la firul ierbii. Tinerii au participat la ședințele Consiliului Local din comunitățile lor, au formulat cereri în baza Legii nr. 544/2001 și petiții autorităților locale, au avut întâlniri de dialog cu decidentul local și au organizat dezbateri publice între decident și comunitate. La final, în toate comunitățile a fost stârnită pasiunea pentru implicare civică, proiectul având: 560 de participanți la 22 de sesiuni de promovare a implicării civice în 21 de orașe, peste 1500 de semnături la multiple petiții lansate de către participanți, precum și 2260 de persoane care au fost direct implicate în activitățile civice din cadrul proiectului.

Oare cum te-ai simți dacă te-ai plimba prin Timișoara legat la ochi? Câți metri ai putea face singur, de acasă, până la un concert, de exemplu? Ai putea trece prima stradă? De aici a pornit proiectul Simonei Smultea, care este ea însăși nevăzătoare. A scris un proiect pentru bugetare participativă prin care a propus un sistem de accesibilizare a spațiului public pentru cei cu deficiențe de vedere. Proiectul nu a strâns suficiente voturi, dar ea nu a renunțat la dorința de a-i ajuta pe nevăzători să fie independenți, în orașul lor. A făcut o adresă consiliului local, a intervenit chiar și în plen și, acolo față în față cu toți cei care iau deciziile, le-a explicat de ce este nevoie de acest sistem. Iar ei au înțeles, iar din acest an, Timișoara va implementa un proiect pilot de accesibilizare pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Proiectul ,,Piste de biciclete în comunitate” s-a realizat prin metoda Proiect: Cetățeanul, structurată pe opt pași clari prin care elevii studiază o problemă a comunității locale ce presupune o politică publică. În anul școlar 2021-2022, 15 elevi din clasa VII-a, de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Ţeţchea, jud. Bihor, au aplicat metoda în timpul orelor de Educație pentru cetățenie democratică , T.I.C. (Tehnologia informației și a comunicării) și limba română. Elevii au căutat soluții în on-line (documente legale, ziare, etc.). Elevii s-au întâlnit la masa rotundă a Primăriei cu domnul primar și reprentanții departamentului proiecte din cadrul instituției care le-au promis că o dată cu reablitarea şi modernizare străzilor comunei va fii realizată și o pistă pentru bicicliştii comunei. Acest proiect ne-a facut mândri de noi, ne-a întărit încrederea în potentialul nostru, şi al localităţii noastre, am învăţat să fim solidari şi să ne susţinem punctul de vedere până la reuşită.

În județul cu cea mai mare suprafață de fond forestier din România, județul Suceava, unde activiștii de mediu și jurnaliștii de investigație sunt agresați sau intimidați atunci când încearcă să prezinte public neregulile din domeniul silvic, Asociația Rădăuțiul Civic a câștigat primul proces din istoria Direcției Silvice Suceava privind comunicarea de informații de interes public, a procesat datele și a apelat la presa locală pentru a trage un semnal de alarmă asupra opacității instituției și a nevoii ca datele despre tăierile de păduri să fie publice și accesibile cetățenillor. Campania a pornit în urma unui documentar Recorder prin care se arăta cum tăieri de arbori sănătoși sunt calificate ca tăieri de igienă, rărituri sau accidentale) pentru a ascunde neregulile. În urma procesării datelor, asociația a sesizat organele de control, iar în anul 2023 intenționează să creeze o comunitate de cercetători, activiști, ONG-uri preocupate de temă și să lanseze un portal de date deschise.

Campania și-a propus creșterea gradului de conștientizare a nevoi de includere a falezei râului Olt în viața comunității, ca spațiu de recreere cât și ca alternativă la mobilitatea urbană clasică. Petiția a reușit să strângă în mai puțin de un an 4000 de semnături și a fost reflectată în numeroase articole în media locală și națională. Totodată campania de awareness a stat la baza unei inițiative legislative (Pl-x nr. 377/2022), inițiativă menită a permite UAT-urilor accesarea de fonduri europene pentru construirea traseelor de cicloturism. În cifre putem spune că am reușit să avem petiția cu cel mai mare număr de semnături din judetul Vâlcea și am realizat cel mai mare mural pe plan local.În urma acestui proiect considerăm că am pus pe agenda comunității locale obiectivul nostru, iar pe viitor autoritățile vor include acest proiect în planurile de dezvoltare.

Ȋn mai 2010, la cererea scrisă a locuitorilor din vecinătatea cinema Favorit, din cartierul  bucureștean Drumul Taberei, Grupul Iniţiativa Favorit (GIF) a pus pe agenda de lucru a  Primăriei Sectorului 6 construirea unui centru cultural cu multe funcţii, în locul ruinei cinematografului Favorit, aflată într-un stadiu avansant de degradare. Atunci s-a scris și prima petiţie a grupului  numită: “Petiţia Favoriţilor”. De atunci a început o adevărată “bătălie” cu admistraţia locală și centrală, dar n-am abandonat dorința grupului nostru și a comunității, aceea de a avea un Centru Cultural Comunitar în cartierul nostru. 

Din nefericire, pe fondul pandemiei, al exploziei preţurilor materialelor de construcţii, al lipsei  unei legislaţii clare aplicabile proiectului Favorit, astfel încât valoarea contractului de achiziţii  publice să fie adusă la preţul real al pieţei și din lipsa găsirii unor surse de finanţare care să  susţină proiectul realizat in proprţie de 35%, șantierul și-a închis porţile, contractul cu  constructorul încheiindu-se, prin acordul partilor, în decembrie 2021. Lucrările existente au fost puse în conservare.   

Pentru restul de lucrări rămase de executat până la finalizare, primăria a organizat, la presiunea membrilor grupului nostru, în august 2022, o altă licitaţie. Ȋn prezent licitaţia se află în faza de evaluare a ofertelor depuse de către cei 3 constructori, având ca termen limită final 29 martie 2023. Procedura de licitaţie, existentă pe SEAP, este monitorizată în permanenţa de reprezentanţi ai GIF. Orice modificare a  termenelor limită, date de către primărie etapelor licitaţiei existente pe SEAP, sunt discutate cu  reprezentanţii Direcţiei Generale Investiţii Publice și postate pe Facebook Initiativa Favorit. Dacă nu vor fi contestaţii, sperăm ca anul acesta lucrările la Favorit să fie reluate.

Transportul elevilor reprezintă unul dintre factorii de bază care asigură accesul la educație tuturor elevilor din România. Primele forme ale proiectului Legii educației prevedeau doar sumele forfetare, lipsind asumarea gratuității totale a transportului. Problematica accesului gratuit la educație era pusă din nou sub semnul întrebării. După luni în care propunerile noastre au fost prezentateîn dezbateri cu reprezentanți ai sindicatelor din învățământ, întâlniri cu oficiali și actori implicați în procesul de educare, am decis că o soluție ar fi să apelăm la susținerea publică, ieșind cu poziția Consiliului Național al Elevilor despre ce înseamnă accesul gratuit la educație prin campania „Transportul elevilor – pe hârtie sau în practică?”. Modificările în urma amendamentelor trimise de către Consiliul Național al Elevilor sugerează gratuitatea totală a transportului public. S-a implementat și Cardul Național de Elev, care atestă calitatea de beneficiar al gratuității la transport.

Patru cadre didactice pasionate, din Lugoj, s-au reunit în cadrul proiectului Bibliocicleta Lugoj. Laura Secoșan, Simona Banda, Alina Polk și Daniela Țicu au prins curaj și și-au format un grup de inițiativă pentru promovarea lecturii și a cărților, ținând evenimente lunare în parcurile din oraș. Au reușit să strângă în jurul lor o adevărată comunitate de copii, părinți și bunici, care le așteaptă să vină cu bicicletele și remorcile lor pentru să le spună povești.

Fondul destinat activităților de tineret este un articol bugetar inclus anual în bugetele locale, din care pot fi finanțate activități pentru tinerii de pe raza unității administrativ-teritoriale. În urma a peste 200 de petiții transmise începând din anul 2022, Consiliul Tineretului din România a obținut următoarele rezultate: – numărul consiliilor județene care constituie acest fond a crescut de la 12 în 2021 la 20 în 2023, iar numărul consiliilor locale ale municipiilor reședință de județ a crescut de la 19 în 2021 la 31 în 2023; – o creștere totală de 6,8 milioane lei a cuantumului fondurilor de tineret la nivel național, după cum urmează: – o creștere de 3,4 milioane lei, cu aproximativ 164%, în cazul CJ-urilor; – o creștere de 3,4 milioane lei, cu aproximativ 25%, în cazul CL-urilor. Toate acestea se traduc în milioane de tineri care vor beneficia de proiecte, programe și alte activități mai adecvate nevoilor acestora, implementate direct în comunitățile lor locale.

La sfârșitul lui 2020, Filoftea Chenda a aflat că avea o tumoră cerebrală de 5 cm, diagnosticul fiind de Glioblastom NOS, grad IV. A fost operată în ianuarie, apoi a făcut radioterapie și chimioterapie timp de 6 săptămâni. În decembrie 2021, un RMN indica recidiva, semn că medicamentele administrate nu avuseseră efectul dorit. I s-a recomandat o cură cu Avastin la fiecare 2 săptămâni, deci în fiecare lună câte 12.232 lei. Deși este un medicament folosit în tratarea cancerului, Avastinul nu e decontat de stat pentru glioblastom. După ce a citit articole cu povești asemănătoare și procese câștigate, fiica ei ne-a trimis investigațiile medicale și ne-a cerut ajutorul pentru a da în judecată statul prin instituțiile sale: Guvernul, Ministerul Sănătății, CNAS și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Cu ajutorul firmei de avocatură Coman Mîndru Popescu, Filoftea și-a câștigat dreptul la viață printr-o Ordonanță președințială și a obținut decontarea medicamentului.

Știm că prezența familiei alături de copilul spitalizat este un element esențial în procesul de recuperare. Știm că atunci când părinții sunt aproape și pentru personalul din spitale, actul medical este mai ușor și este mai eficient. Și știm toate aceste lucruri din poveștile celor peste 22.000 de părinți găzduți în Casele Ronald McDonald! Însă, tot de la ei știm că prezența lor în spital nu este garantată și că, în foarte multe cazuri, zile întregi nu reușesc să petreacă mai mult de 15 minute alături de copil și că, în tot acest timp, suferința copilului este și mai mare. Dar credem cu tărie în importanța dialogului între familie și personalul medical și în prezența familiei alături de copilul spitalizat. Și nu doar noi credem acest lucru ci și personalul medical, personal copleșit de gravitatea cazurilor și de lipsa unor oportunități de formare care să îi ajute să comunice mai mult și mai bine cu familiile pacienților pediatrici. 

Și ne-am asumat facilitatea acestui dialog. Am organizat un eveniment de anvergură – o Conferință, pentru Conferința din iunie 2022, lucrând mai mult de 6 luni pentru obținerea sprijinului autorităților publice și a altor structuri și organizații cu activități relevante în acest domeniu. În baza unui proces de advocacy bazat pe instrumente colaborative, în baza unui set de întâlniri (întâlniri succesive în perioada martie-mai), am obținut girul Ministerului Sănătății și pe cel al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, fiecare dintre ministere fiind reprezentat la Conferință de ministru și de experți tehnici din minister.

În anul 2021, Guvernul a tăiat peste noapte, prin OUG, naveta elevilor, înlocuind gratuitatea transportului cu un decont plafonat. Astfel, sute de mii de elevi din țară au fost puși să se descurce singuri și să își acopere cheltuielile pentru a ajunge la școală, încurajându-se astfel abandonul școlar al elevilor din mediul rural. Coaliția asociațiilor de elevi a organizat acțiuni de protest, discuții cu parlamentari, pichete, a transmis petiții și scrisori deschise pentru a pune problema pe agenda publică. În urma acțiunilor juridice inițiate, CCR a constatat că ordonanța a fost neconstituțională, obținând prima victorie de la CCR a unei Asociații de elevi sau studenți. Astăzi, în urma Deciziei CCR, toți elevii navetiști din țară pot beneficia de despăgubiri, pentru a-și primi banii cheltuiți pe navetă în perioada iunie 2021-noiembrie 2022 înapoi.

Proiectul propune creșterea infrastructurii sociale destinate persoanele fără adăpost în locații centrale, prin asigurarea unor spații pentru depozitarea lucrurilor personale. Demersul recuperează un spațiu abandonat și îl deschide pentru a putea fi folosit de de comunitate. Echipamentele publice cuprind 20 de unități de depozitare individuală și elemente de mobilier urban precum bănci și mese la cote diferite, o zonă cu vestiar, o zonă de avizier, o zonă pentru activități sportive care funcționează simultan ca rastel de biciclete. În interiorul fiecărei unități de depozitare, persoanele fără adăpost au acces la electricitate pentru încărcarea dispozitivelor electronice. Inițiativa a fost posibilă cu implicarea; D.G.A.S.P.C. Sector 2, A.D.P. Sector 2, împreună cu Asociația Carusel, Fundația Parada, Armata Salvării și Samusocial, care vor distribui acest serviciu social în rețeaua lor de beneficiari.

Voi muri cu adevărat atunci când nu voi mai exista în memoria nimănui.” (Irvin D. Yalom). Pentru cei care s-au dus nu mai putem face nimic. Dar pentru supraviețuitori da. Fiecare dintre noi, mai devreme sau mai târziu, va pierde pe cineva drag. Suntem aproape 19 milioane de beneficiari potențiali, iar în societatea românească doliul este un subiect despre care nu știm să vorbim. În Lugoj, pe o suprafață de aprox. 6000 mp am plantat 100 de mesteceni. Fiecare om care a pierdut pe cineva drag a putut adopta un copac. Iar fiecare copac poartă o plăcuță cu un cod QR a cărui scanare duce pe www.plantatiinamintire.ro, acolo unde poate fi citită povestea celui care s-a dus. La locul plantării, aleea în formă de infinit, băncile și amenajarea peisagistică îl lasă pe cel care intră în parc să se relaxeze și să se bucure de natură. Am început cu un parc Plantați în amintire. Astăzi sunt 4. În plus, am organizat grupuri de suport pe doliu – începute în 2022 și care continuă și astăzi.

Am inițiat Campania Civic Arieș pentru a aborda problema comunicării defectuoase și ostile dintre actorii civici din Comunitatea Urbană Arieș, în special între organizațiile non-guvernamentale și instituțiile publice. Scopul a fost de a crea o comunitate mai unită și mai colaborativă, care să lucreze împreună pentru a atinge obiective comune și pentru a îmbunătăți viața cetățenilor din comunitate. Campania a avut mai multe etape, inclusiv crearea unei platforme online pentru comunitatea locală, organizarea de focus-group-uri cu reprezentanți ai ONG-urilor, întâlniri cu factori de decizie, și organizarea de evenimente care să promoveze colaborarea între actorii civici. Am reușit să creăm o rețea de peste 30 de parteneri, care sunt deschiși la a discuta constructiv despre nevoile comunității, care dezvoltă în mod constant inițiative comunitare în mod colaborativ și care se sprijină reciproc în proiectele și evenimentele derulate.

Baza Sportivă Cireșarii, cu o suprafață verde de 33k mp, închisă pentru locuitorii din zonă de mai bine de 15 ani. Ne plimbăm zilnic pe lângă un gard de sârmă înalt de 2 metri și urmăream cum indivizi de’ai casei jucau în mod exclusivist tenis și făceau grătare, ca într-un parc proprietate privată, când în mod normal ar fi trebuit să ne bucurăm cu toții de acest spațiu verde și de terenurile de sport. A fost un proces lung, care a început prin construirea unei comunități, petiții, audiențe, apoi întâlniri la Guvern și Minister. Am solicitat să fiu reprezentantul Primarului în Consiliul Administrativ al instituției care administra BSV, fără nicio implicare politică și a ajutat foarte mult. A fost greșit din partea mea să cred ca pot schimba mentalitatea celor din interior, însă, m-a ajutat să-mi construiesc strategia invățând cum funcționează sistemul din care fac ei parte. BSC este azi parțial deschisă, cu program de acces pentru comunitate, cât și pt. utilizarea terenului de baschet.

Zeci de mii de tone de deșeuri rămân anual necolectate în județele riverane Dunării. Localitățile din mediul rural și urban mic au în continuare dificultăți în organizarea serviciilor de management integrat al deșeurilor. Astfel, majoritatea localităților înregistrează procente mici de colectare a deșeurilor de la populație, precum și de reciclare a acestora. Prin campania noastră de advocacy, am reușit să aducem la aceeași masă autoritățile locale și factorii de decizie de la nivel național, iar în urma discuțiilor primarii au înțeles mai bine ce au de făcut în următorii ani în privința managementului deșeurilor.

Campania este dedicată urgentării lucrărilor Supralărgirii Prelungirea Ghencea Domnești și Pasajului Domnești într-o zonă aflată în plină dezvoltare urbanistică, la marginea sectorului 6, la limita cu sectorul 5 și județul Ilfov (Bragadiru, Domnești). Acest proiect prevede lărgirea străzii la 2 benzi cu tramvai, trotuare, piste de biciclete, nod intermodal și parcare Park & Ride lângă Pasajul Domnesti. Proiectul a început pe hârtie în 2006, pe teren în 2017 pentru Pasajul Domnești și în 2019 pentru Supralărgirea Prel. Ghencea. Lucrările au avansat foarte lent, în timp ce zona s-a aglomerat tot mai mult din cauza ansamblurilor rezidențiale de blocuri autorizate de primăriile din zonă. Autoritățile vizate sunt Primăria Municipiului București, care realizează Supralargirea și CNAIR, care a realizat și finalizat în 2022 Pasajul Domnești. Rezultatele campaniei în 2022 au fost avansul lucrărilor și exproprierilor pe ultimele 2 tronsoane ale PMB și deschiderea circulației pe Pasajul Domnești.

Am pornit de la nevoia alfabetizării digitale și de la o mână întinsă de către un elev care ne cerea ajutorul “să facem ceva” și am creat primul Smart Lab. Apoi altele 22 de Smart Lab-uri în orașe, comune, sate, și în Republica Moldova cu ONG-ul INACO. Până în anul 2025 se vor crea peste 1100 de Smart Laburi în liceele din țară cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile alocate prin PNRR. Am pilotat un proiect care a câștigat Premiul Educațional Inovator al Anului în 2022 la BETT-Londra, scalăm proiectul acum la nivel național și visăm să asigurăm accesul tuturor elevilor din lume la un laborator educațional digital inteligent de tip SMART LAB, la fel de necesar la sala de sport sau laboratorul de fizică după apariția electricității în școli, în plină revoluție digitală 5.0.

Prin campania „Absorbante gratuite în școli” derulată în perioada 2021-2023 ne-am propus să aducem subiectul absorbantelor gratuite pe agenda publică și politică din România, având în vedere că nu există o lege sau politici sociale care să susțină accesibilizarea produselor de igienă menstruală. La baza demersului nostru stau sutele de ore de educație menstruală și de educație sexuală susținute cu peste 1000 de tineri. Campania a pornit cu petiția lansată în ianuarie 2021, petiție care a strâns peste 40.000 de semnături. Petiția a inspirat primul proiect pilot pentru absorbante gratuite în școli, început în Sectorul 6 la inițiativa Consiliului local și a dus la modificarea unui proiect de lege depus în Parlament, care dacă va fi adoptat, va crea în premieră cadrul legal pentru introducerea absorbantele gratuite în școlile din România. În cadrul campaniei am lucrat împreună cu Asociația Pe Stop la implementarea și îmbunătățirea primelor proiecte pilot desfășurate în Sectoarele 6 și 3.

Lumina este o resursă puternică în spațiul public și o subestimăm în detrimentul nostru. Iluminatul corect în orașe are implicații majore asupra sigurantei, dar și sănătății cetățenilor. De exemplu, este demonstrat că joaca în aer liber îmbunătățește sănătatea mintală și fizică a copiilor. Așadar este extrem de important să scoatem copiii afară, să îi lăsăm să se bucure mai mult de timpul lor de joacă. Însă pentru că majoritatea locurilor de joacă nu sunt iluminate corect, părinții preferă să le evite, iar acestea par abandonate după lăsarea întunericului. De aici am pornit proiectul #Nocturna, în care am militat pentru un nivel de iluminat optim în locurile de joacă. Am trimis sesizări, am participat la discuții și am explicat punctul nostru de vedere autorităților locale și experților din domeniu. La final am reușit să ne atingem scopul: nivelul iluminării din locurile de joacă să fie reglementat de normativele în vigoare pentru întreaga țară.

ONGurile au nevoie de un cadru legal benefic activităților pe care le desfășoară în comunitate, de aceea, campania noastră de advocacy vine în sprijinul sectorului ONG, prin modificarea OG 26/2000. În prezent, atât procedura de înființare, cât și cele de modificare și dizolvare au o durată îndelungată. Procedura de înființare și modificare nu este adaptată cerințelor și nevoilor actuale ale sectorului, aspect care a devenit și mai evident în contextul pandemiei începute în 2020. În cadrul campaniei, am analizat inițial problemele cu care se confruntă ONGurile, venind ulterior cu o serie de amendamente la OG 26/2000, formulate în urma interviurilor și focus grupurilor avute cu juriști, reprezentanți ai ONGurilor, instituțiilor publice și instanțelor judecătorești dar și a unor dezbateri. Setul de amendamente a fost transmis către Mininisterul Justiției, care în prezent lucrează la un proiect de modificare a OG 26.