În comuna Bilca (SV) cetățenii s-au organizat și au cerut mai multă transparență de la autorități și un dialog constant cu locuitorii. După acțiuni de voluntariat (ecologizări, proiecte sociale), grupul civic a participat pentru prima dată la o ședință de CL și a realizat cât de multe lucruri importante se discută. A cerut ca ședințele să fie transmise live, dar a întâmpinat o rezistență serioasă. A continuat să ceară asta și chiar să depună prima adresă către autorități. Comuna a devenit prima din județul Suceava care a început transmisia ședințelor de CL (inițial de voluntari, apoi chiar de către primărie).
În luna septembrie 2020, grupul civic a organizat prima dezbatere din cei 30 de ani de democrație postdecembristă a candidaților la funcția de primar, în parcul comunei, la care au participat peste 250 de localnici și fiind urmărită live de mulți alții. După alegeri, grupul civic a convins consilierii să țină legătura cu cetățenii din câte o zonă a comunei.

Interdicția este un mecanism arhaic care permite autorităților să priveze persoanele cu dizabilități psihosociale de capacitatea de a lua decizii. Interdicția atrage privațiuni în cascadă, fiind descrisă ca o ‘moarte civilă’, persoana vizată pierzând dreptul de a-și gestiona bunurile, drepturile politice, dreptul de a decide unde și cu cine locuiește sau dreptul la a-și întemeia o familie. Procedura punerii sub interdicție este arbitrară și lipsită de garanții procesuale fundamentale. Justificată ca o măsură de protecție, punerea sub interdicție este în fapt profund discriminatorie, facilitează abuzurile și împiedică incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități..

Pe 16 iulie 2020, Curtea Constituțională a declarat Art. 164 (1) din Codul Civil privind punerea sub interdicție ca fiind neconstituțional, prin prisma Convenției ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, și a dispus autorităților să implementeze o reformă sistemică profundă.

În 2007 am aflat că există comunități care nu există în hărțile oficiale și pentru administrații. În 2013 le-am cercetat științific și le-am dat un nume (în acord cu practicile și studiile internaționale): așezări informale. Apoi le-am căutat istoria și dreptatea: am început un proces de analiză și de advocacy pentru recunoașterea lor legală și pentru crearea de măsuri pentru reglementarea urbanistică (sau relocarea, după caz), realizarea de infrastructură edilitară și îmbunătățirea condițiilor de locuire, siguranță și sănătate a locuitorilor lor. Am aflat ca nu sunt zeci de oameni, ci peste 200.000 de oameni în România care locuiesc în așezări informale.
Am documentat și redactat un proiect legislativ, am asociat în demersul nostru deputați și reprezentanți ai autorităților publice locale, am organizat și susținut conferințe tematice, am mers în comisii, am informat publicul larg și comunitățile.
Am obținut o lege și norme de aplicare!

Campaniile derulate de către Consiliul Național al Elevilor pentru asigurarea cuantumului minim de 100 de lei al burselor școlare și pentru gratuitatea transportului elevilor au durat peste 3 ani și au necesitat munca a sute de elevi reprezentanți din întreaga țară. După sute de adrese oficiale, negocieri cu decidenți și proteste, eforturile CNE au dat, în final, rezultate: de acum încolo, bursele școlare vor porni de la o sumă minimă de 100 RON, spre deosebire de 6, 10 sau 20 de lei, așa cum acordau unele autorități locale cu câteva luni în urmă, iar elevii vor beneficia de transport gratuit.

Aceste reușite aparțin tuturor elevilor din România și reprezintă un prim pas către garantarea accesului la educație de calitate pentru toți copiii.

Societatea civilă are dreptul de a fi reprezentată în instituții-cheie, dar nu a existat până acum un mod transparent și auditabil prin care reprezentanții să fie desemnați. Dar voluntarii Code for Romania și-au dedicat lunile de vară pentru a construi o soluție digitală robustă și bine gândită pentru votul electronic. Am făcut un efort permanent de dialog cu mediul ONG – mii de mail-uri și telefoane pentru a avea aproape 800 de organizații înscrise în platformă. Am menținut un dialog permanent – uneori insistent – cu autoritățile pentru că eforturile noastre nu ar fi produs efecte.

După aflarea rezultatelor, societatea civilă a contestat ferm intervenția politică. Azi reprezentanții sectorului ONG în CES sunt cei deciși de societatea civilă, nu de alți factori de decizie. Avem un Consiliu funcțional, care are premisele de a-și îndeplini menirea și o societate civilă matură și puternică. Am arătat din nou că putem. Dacă vom arăta în continuare că vrem, vom schimba România în bine.

Campania ”Mai multă putere pentru ONG-uri” a urmărit întărirea capacității financiare a ONG-urilor producând schimbări de care beneficiază întreg sectorul non-profit. Riscul de a se reduce drastic fondurile fără de care mare parte din ONG-urile de la firul ierbii nu ar fi supraviețuit, a împins Help Autism, în calitate de lider în colectarea de formulare 230, să ia atitudine.
Rezultatele campaniei au ajutat ONG-urile să devină mai stabile financiar. Concomitent au ajutat instituțiile să înțeleagă și să-și modernizeze procesele, să se digitalizeze și să devină mai atente la nevoile beneficiarilor pe care îi deservesc.

În lipsa unor oportunități de recreere, a unor facilități sportive în comună, cetățenii din Bilca, jud. Suceava s-au organizat și au cerut primăriei amenajarea unui parc. Confruntați cu obstacole, dintre care, cel mai mare fiind al lipsei fondurilor, cetățenii s-au organizat și l-au realizat în mare parte chiar cu mâna lor. Într-o zonă liniștită a comunei, o mână de voluntari au transformat un teren viran într-o Agora a comunei, cu parc, alei printre arbori înalți, loc de joacă pentru copii, terenuri de volei și fotbal, căsuță pentru lectură și zone pentru grătare. Spațiul a devenit un loc al prieteniei, al întâlnirilor și chiar un spațiu pentru evenimente culturale în aer liber (proiecții de film documentar, dezbateri, concerte în aer liber). Grupul de inițiativă a convins autoritățile să aloce și o sumă de bani pentru întreținerea constantă a parcului, iar ziua de sâmbătă s-a transformat pentru mulți locuitori în ziua voluntariatului.

Casa Pittner a fost construită, în a doua parte a sec. XIX, de familia Pittner. Am definit-o ca o clădire „ecologică” (combinație ingenioasă de piatră, cărămidă crudă, arsă și lemn), cu un ceas solar. Soții Helen și August Pittner, dascăli celebri în prima parte a sec XX, și-au transformat casa în școală.
Clădirea a fost naționalizată în 1948 și transformată în locuințe sociale. După anii ’90 clădirea a ajuns doar o ruină. De la administrația locală am primit inițial promisiuni. Punctul de cotitură: în presă au apărut art. despre intenția primăriei de a o demola. Echipa EBA a „răpit” primarul, consilieri locali etc. i-am dus la clădire și am obținut promisiunea că nu va fi demolată. În vara lui 2019 am găsit o finanțare de la RoCultura. Am făcut echipă cu arhitecții și primăria și am depus aplicația. În sept. 2020, proiectul de restaurare a fost aprobat. Restaurarea Casei Pittner și transformarea în centru cultural, la ceas aniversar: în 2021 Reșița aniversează 250 de ani de siderurgie.

Școli curate este inițiativa SAR de creșterea a bunei guvernări și finanțării locale în educație. În cele 5 județe de intervenție (Bacău, Cluj, Mureș, Timiș, Vâlcea) ne-am propus să creștem numărul de autorități locale care respectă dreptul la burse al elevilor, sumele pe care acestea le alocă pentru investiții în școli, precum și nivelul de transparență.

În toate cele cinci județe am lansat rapoarte de diagnoză, iar începând cu septembrie 2020 am început o campanie de advocacy pentru responsabilizarea autorităților publice locale. Cele cinci echipe locale ale bunei guvernări în școli și licee au petiționat peste 400 de primării și s-au întâlnit cu edilii. Deși proiectul este încă în derulare, până în acest moment 54 de consilii locale au aprobat bursele elevilor ca urmare a demersurilor noastre, iar prefecții din toate cele cinci județe au demarat acțiuni proprii de monitorizare a acordării burselor și a finanțării educației.

O organizație culturală își propune să folosească instrumente culturale dar și civice pentru a salva de la ignorare sau chiar distrugere o zonă istorică și naturală a Brașovului.
Face asta implicând publicul său fidel într-o campanie de conștientizare și de strângere de semnături pentru o viziune integrantă – Parc Cultural După Ziduri – spațiu pentru minte și inimă.
Primăria reacționează și începe implementarea propunerilor. A fost igienizat, s-au făcut investiții și acum râul Graft e curat. Redarea acestui fir de apă orașului este simbolică pentru nevoile viitorului spațiu, pentru că stă la baza recuperării întregii zone pentru cetățeni. Galeriile subterane au fost săpate în Al Doilea Război Mondial ca adăpost antiaerian. Acestea erau locuite de oamenii străzii și insalubre. În urma înțelegerii cu primăria au fost curățate și pregătite pentru public…
Așa se pun bazele Parcului Cultural După Ziduri.

După tragedia de la Caracal, unde a durat 19 ore pentru a localiza o victimă care a apelat la 112, comunitatea s-a mobilizat. 1.658 membri au solicitat echipei să inițieze o campanie.
Ne-am informat și am aflat de sistemul AML, existent deja în alte țări europene, care asigură localizarea cu mare precizie a fiecărui apelant. Am lansat campania „112, localizează-mă!” printr-un flash-mob în fața MAI, care a beneficiat de atenția presei. Peste 16.000 de membri au semnat petiția.
La schimbarea Guv., ne-am asigurat că problema noastră e prioritară pentru noul ministrul. 1.310 mesaje au fost trimise parlamentarilor din comisia de audiere, iar aceștia l-au întrebat direct pe Marcel Vela dacă modernizarea sistemului acesta este prioritară. Acesta s-a angajat să îl eficientizeze cât mai curând.
După depunerea petiției, am stat cu sufletul la gură să vedem dacă autoritățile pot respecta termenul. La 1 aprilie, Serviciul de Telecomunicații Speciale a anunțat că serviciul AML este funcțional.

În contextul pandemiei COVID19 și a lipsei acute de date statistice și informații publice, în aprilie 2020, Federația „Solidaritatea Sanitară” a dezvoltat și lansat public Platforma de monitorizare a infectării cu SARS-CoV-2 a salariaților din sănătate covid.solidaritatea-sanitara.ro/,creată în cadrul CCDSS. Aceasta reprezintă singura sursă oficială de informații și prezintă numărul total de salariați infectați! În cadrul platformei am reușit să realizăm cea mai amplă structură informațională oficială cu privire la datele despre salariații infectați/decedați/vaccinați în contextul pandemiei, precum și secțiuni dedicate sprijinirii eforturilor personalului sanitar: Apelul pentru Respectarea Condițiilor Muncii Decente, Albumul Străduinței și al Suferinței, 56 de spitale beneficiind de donații colectate prin resurse proprii. Acțiunile dezvoltate prin intermediul platformei au beneficiat de un impact media extraordinar, informațiile devenind totodată sursă internațională!

Am creat Muzeul Mobil al Sclaviei Moderne, cu care am ajuns în sate și orașe mici, acolo unde lipsa de mijloace financiare, corelată cu lipsa de informare vulnerabilizează în special fetele tinere, care devin ușor victime ale traficanților. Muzeul a poposit în şcoli, în fața bisericilor, în încercarea de a informa elevi, profesori, părinți, bunici care au în grijă copii cu părinții plecați la muncă în străinătate. Pe lângă componenta informativă, proiectul a urmărit implicarea tuturor actorilor relevanți din mediul public și privat, dar și a artiștilor și jurnaliștilor, în mobilizarea comunității, pentru a găsi soluții locale eficiente, în vederea conștientizării fenomenului și a diminuării efectelor sale. Interesul arătat față de prezența Muzeului în atâtea localități care nu erau prevăzute în planificarea inițială arată marea nevoie de informare pe această temă, dar prefigurează și un pas important în înțelegerea, acceptarea și dezvoltarea organizării comunitare în România.

Îți vine să crezi că, până în 2019, în România, nu tot lemnul era lemn? Cei ce au făcut legile silvice le-au ciuruit cu prevederi care lăsau hoților posibilități de a transporta și vinde pădurea furată. Cum? Tocând lemnul. Am lansat o petiție spre finalul lui 2019. Am cerut autorităților să schimbe definiția materialului lemnos din Codul Silvic. Am ieșit și în stradă, mii de oameni, în toată țara și am pus presiune pe ministrul Mediului. Apoi pe parlamentari, am participat la comisii și ne-am zbătut să facem problema cât mai vizibilă și pe înțelesul tuturor. Politicienii ne-au mințit, ne-au apostrofat și jignit, dar noi ne-am văzut de campanie. Un an mai târziu, Codul Silvic a fost modificat, exact cum am cerut. Acum, tot lemnul e lemn. Mafia lemnului trebuie să declare și lemnul tocat. Metoda albirii lemnului furat cu ajutorul tocătorului este depășită. Chiar în februarie, un șofer ce transporta lemn tocat fără acte s-a ales cu dosar penal și cu camionul confiscat.

AEC a militat pentru respectarea legii și acordarea burselor școlare încă de la înființare. În anul 2019, Asociația Elevilor din Constanța a realizat o analiză care arăta că dintr-un total de 70 de localități, doar 42 acordau burse școlare. După ce au tras linie și au văzut numărul mare de localități în care dreptul elevilor este ignorat, aceștia au început să trimită adrese și să pună presiune pe aleșii locali, astfel încât să acorde elevilor bursele meritate. Din păcate, solicitările elevilor nu au fost luate în considerare de autorități, iar următorul pas al asociației de elevi a fost adresarea către instanțele de judecată. În toamna anului 2019, elevii au dat în judecată 13 primării pentru că nu acordau burse școlare. Un an mai târziu, AEC câștiga toate procesele, obligând pentru prima dată în România un consiliu local să emită un act administrativ (HCL) prin care să aprobe numărul și cuantumul burselor școlare.

Proiectul SHINE a schimbat modul în care 11.000 de copii din 37 de comunități din Bacău privesc școala, prin implicarea lor în realizarea a 50 de investiții în infrastructură. Acestea au constat în echipamente educaționale, terenuri de sport, locuri de joacă, grupuri sanitare, reabilitări de clădiri sau microbuze școlare.

Investițiile au fost rezultatul unei mobilizări generale a comunităților locale. În prima etapă, copiii, părinții și profesorii s-au întâlnit pentru a afla de ce anume au nevoie copiii din comunități. Împreună au decis ce investiție este necesară, dar și realizabilă cu resursele puse la dispoziție. Ulterior, cu ajutorul Asociației Arhipera și al facilitatorilor comunitari ai Tdh, copiii au creat machete ale locurilor de joacă, terenurilor de sport și mobilierului școlar. Ulterior, echipa Fundației Terre des hommes, alături de parteneri (primării, companii, alte ONG-uri), au construit elementele de infrastructură și au oferit școlilor din proiect dotările necesare.

Eduiuris -educație juridică în școli este un amplu proiect desfășurat pe câțiva ani și în continuă desfășurare. Campania a pornit de la cifrele din ce în ce mai mari referitoare la delincvența juvenilă și victime copii. S-a depistat nevoia de învățare și înțelegere a noțiunii de respectare și înțelegere a legii care este menită să ne protejeze și nu să ne pedepsească, a drepturilor și obligațiilor copiilor și tinerilor în viața de zi cu zi. Au fost implicate școli, licee, ministere, consilii ale elevilor, voluntari specialiști ai dreptului.

Ca urmare a eforturilor echipei VeDem Just, a voluntarilor, a autorităților și instituțiilor implicate, dar și a partenerilor, am reușit să implementăm educația juridică materie opțională în 93 de școli din toată țara, fiind predată la clasă în fața a peste 4500 de copii. Totodată, am lansat aplicația Lege-n-Dar. Gândește legal, aplicație dedicată educației juridice a tinerilor și care a atins 10.000 de utilizatori în două luni.

Mai mulți muncitori de la o fabrică de confecții nu și-au primit salariile minime pe economie, deși au lucrat full-time. Una dintre angajate a vorbit public pe subiect, ceea ce a dus la concedierea ei. În prima inspecție, ITM a luat partea fabricii. Prin presiune publică națională și internațională, advocacy la nivelul autorităților naționale și presiuni asupra brandurilor internaționale, s-a ajuns la rezultate: au fost plătiți banii angajaților, s-a permis accesul unui sindicat în fabrică, s-au strâns bani pentru susținerea Angelicăi Manole după concediere, s-a coagulat o comunitate în jurul Angelicăi, comunitate interesată să ajute și alte cazuri similare și s-a deschis posibilitatea informării și chiar organizării angajatelor fabricii. În prezent sunt în curs de a fonda primul ONG din România dedicat problemelor muncitoarelor și muncitorilor din industria ușoară românească.

Când  SARS-COV-2 a blocat tot am realizat importanța solidarității. Am cooperat oferind cazare cadrelor medicale, instituind un protocol nou care să asigure continuitatea cazărilor, și implicându-ne în construcția secției de ATI la Institutul Ana Aslan și donând echipamente, materiale de protecție, teste către 5 spitale de copii.

Am continuat proiectul construirii Casei de la Iași, cu ideea de a construi o comunitate în jurul lui. Prin modul de participare al instituțiilor în parteneriat cu Casa Ronald McDonald putem deveni referință în comunitatea locală. Având ca scop creșterea accesului la serviciile medicale, dezvoltarea competențelor sociale creșterea spiritului civic, proiectul încurajează colaborarea și responsabilitatea.

La o întâlnire cu oameni de business dedicată educației timpurii, s-a născut ideea de a găsi soluții cât mai directe de finanțare a educației timpurii în vederea creșterii calității acesteia și a gradului de cuprindere.

Câteva luni mai târziu, am identificat un deputat dispus să susțină visul nostru și să depună în Parlament un proiect de lege de modificare a Codului Fiscal în beneficiul educației timpurii. Doi ani mai târziu, Legea 239/2020 era publicată în Monitorul Oficial.
Astăzi, companiile pot plăti servicii de educație timpurie pentru copiii angajaților și pot deduce acești bani din impozitul pe profit sau din alte tipuri de taxe pe care le plătesc statului.
Mâine, numărul și calitatea serviciilor de educație timpurie în România vor crește în beneficiul copiilor din România și al familiilor lor.

În februarie 2020, Simona Mir a lansat petiția „Nu tăiați arborii sănătoși din Râmnicu Vâlcea!” și a început accesarea informațiilor de interes public (avize de tăiere/toaletare de la APM Vâlcea, sesizarea Gărzii de Mediu Vâlcea, depunerea petiției la Primărie). Simonei i s-au alăturat câțiva locatari interesați de soarta brazilor de la blocul B1-1, str.Rapsodiei. Aceștia au reușit sa oprească tăierea a 5 brazi în ianuarie 2020 (prin adrese si sesizarea Politiei).

Din păcate, 2 dintre cei 5 brazi au fost tăiați în noiembrie 2020. Și alți cetățeni s-au alăturat demersului, cu adrese la Piete Prest, Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea și sesizări la Garda Națională de Mediu (APM) și la IPJ Vâlcea (grupul a identificat minim 9 copaci sănătoși tăiați în anul 2020 fără avize APM).

Până acum au obținut stoparea tăierilor din zona (min 4 copaci salvați), o anchetă a Primăriei, o vizita a peisagistei orașului, implicarea unui consilier local și prezența în spațiul public a acestui subiect al toaletărilor/tăierilor abuzive).

Copiii din cartierul Colentina (zona Pancota – Magnoliei) se jucau zilnic pe stradă, printre mașinile care circulau în această zonă. Cel mai apropiat parc era la aproximativ 10-12 min, de aceea cea mai bună soluție era să ne petrecem timpul în fața blocului, printre mașini. Am depus la ADP Sector 2 și Primăria Sectorului 2 petiții prin care solicitam construirea unui loc de joacă. Am mers în audiențe la ambele instituții și am comunicat non-stop cu autoritățile timp de aproape 2 ani. Locul de joacă a fost construit în anul 2020.

În data de 17 august 2017, a fost adoptată ordonanța de urgență nr. 60/2017 care a dus la desființarea unităților protejate. Din 740 autorizate, au mai rămas în piață la începutul lunii ianuarie 2019, doar 4. Peste 4.000 de locuri de muncă s-au pierdut, din care jumătate erau ocupate de persoanele cu dizabilități. Doar în 2018, un număr de 11.082 de persoane cu dizabilități s-au înregistrat la Casele de Pensii din țară.

În 2019, ADV România a formulat un proiect de lege pentru corectarea problemelor aduse de OUG 60/2017, care, în august 2020, a fost aprobat în unanimitate și publicat în Monitorul Oficial.

La mai puțin de 2 luni de la noua lege, UtilDeco – unitatea protejată deținută de ADV România, a creat 4 noi locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități. Este vorba de tineri cu deficiențe locomotorii care nu am mai lucrat niciodată, tineri seropozitivi HIV sau tineri care au crescut în centre de plasament.

Fundația Izvorul Alb împreună cu Asociația Green Ties, în cadrul festivalului WATERFEST 2020 Izvorul Alb–Ceahlău, au organizat o dezbatere pe Baicu, în satul Izvorul Alb. Subiectele discutate au vizat identificarea unor soluții pentru: nerealizarea potențialului turistic și tradițional al zonei, lipsa amenajării plajei Baicu, Lipsa ridicării deșeurilor și colectarea selectivă, Apele pluviale colectate prin jgheaburi şi conduse prin burlane la rigole și absorbite în sol/lac, Regulamentul pentru transportul greu pe drumul forestier, Dezvoltarea sustenabilă a comunității.

Suntem convinși că astfel am contribuit la deschiderea dialogului și a identificării de soluții legislative constructive având pentru prima dată puncte de vedere instituționale independente, pentru a readuce Lacul Izvorul Muntelui în rândul apelor curate și bine întreținute

În urma acestor dezbateri în ceea ce privește amenajarea malurilor cu Apele Române, a fost emis ordinul Ministerului Mediului, prin care administrațiile locale au un control sporit asupra malurilor si le pot amenaja.

În Rădăuți, o mână de oameni care își cunosc și care iubesc istoria orașului, luptă pentru salvarea clădirilor istorice rămase în centrul vechi al orașului, cu arhitectură moștenită din perioada Bucovinei austro-ungare. Asociația Rădăuțiul Civic a reușit stoparea unor construcții ilegale, într-o amplă campanie de advocacy, după sesizări, audiențe și chiar manifestații la fața locului către instituții precum: Primăria Rădăuți, Direcția Județeană de Cultură, Inspectoratul de Stat în Construcții, poliție sau Instituția Prefectului jud. Suceava.

În același timp, cetățenii au cerut primăriei un spațiu pentru activitățile civice din oraș și s-au angajat să-l transforme, cu resursele lor într-un centru comunitar. Ei au preluat un spațiu într-o stare avansată de degradare, într-o clădire simbol a orașului, iar după 6 luni, cu peste 50 de voluntari și aprox. 10.000 de euro investiți prin efortul comunității, spațiul și-a deschis ușile, ca un manifest pentru salvarea clădirilor istorice.

Îm 2020 a solicitat dezbatere publică pe marginea bugetului unei comune cu peste 10000 de locuitori. La dezbatere au fost însă prezenți doar reprezentanții administrației locale, nu și cetățeni. Demersul atrage atenția publicului asupra faptului că dezbaterile publice nu sunt organizate dacă nu există solicitări din partea publicului. A obținut publicarea minutei dezbaterii publice și o “radiografie” parțială a procesului de decizie.

Secţia de Neonatologie a Spitalului Judeţean din Constanţa este singura din zona de sud-est a României, clasificată ca având nivel III, îngrijind cele mai grave cazuri și are caracter regional, deservind judeţele Constanţa și Tulcea, dar primește și copii din judeţele Ialomiţa și Călărași. Echipamentele medicale sunt puține, vechi și suprautilizate,

Prin perseverența și demersurile adresate autorităților locale și Ministerul Sănătății campania noastră de advocacy a avut următoarele rezultate:

-Am convins Consiliul Județean Constanța să prioritizeze în bugetul lor de achiziții dotarea completă cu echipamente a noii secții, pe care am construit-o;
– Am convins autoritățile să aloce în Spital spațiul necesar nevoii de terapie intensivă (800 mp) și am mărit numărul de locuri de la 8 la 22 în ATI și 10 de prematuri.
– Rezultatul creșterii numărului de locuri în secție a generat implicit și creșterea numărului personalului medical specializat.

– Am reușit înfiinţarea unei noi linii de gardă în secţie, dedicată exclusiv secției nou construite;
– Am reușit înfiinţarea un cabinet de neonatologie de follow-up, inexistent până atunci.

Campania a constat în acțiuni de determinare a instituțiilor abilitate pentru protecția mediului de a reacționa și interveni pentru înlăturarea poluării aerului ambiental din localitatea Băicoi, Prahova.

Ca urmare a sesizărilor depuse și a întâlnirilor avute, Asociația pentru Protecția Mediului Prahova (APM) a amplasat laboratoare de monitorizare a calității aerului ce au constatat zeci de depășiri de până la de 20 de ori limita maximă admisă a hidrogenului sulfurat. În urma acestor constatări, Garda de mediu a aplicat o serie de sancțiuni poluatorului, APM Prahova a suspendat autorizația integrată de mediu a acestuia și a limitat tipurile de activități pe care le puteau realiza.

Am inițierea și susținerea acțiunilor în instanța de judecată.
Am devenit Parteneri în cadrul proiectului Politică Publică Alternativă cu Privire la Măsurarea și Păstrarea Calității Aerului în Parametrii Standard.

Pădurile au nevoie de noi să le apărăm. Împreună putem opri abuzurile care au loc chiar sub ochii noștri. Elementul-cheie pentru a realiza acest lucru este schimbarea legislației deoarece sistemul actual de control este inexact, ineficient și nu produce probe solide în instanță.

Trebuie schimbat în primul rând Codul Silvic, care oferă portițe legale celor rău intenționați. Sprijiniți de vocea celor 17.400 de oameni care au semnat petiția WWF „Stop Tăierilor Ilegale”, le-am trimis scrisori deschise președintelui României, Klaus Iohannis, și Guvernului României, prin care le ceream să „repare” actualul Cod Silvic.

V-am arătat, de la firul ierbii, realitățile triste din fostele păduri ale României când ultra-maratonistul Andrei Roșu a alergat timp de trei zile, în Maratonul NePădurilor, prin mai mult de 750 de hectare de păduri tăiate. Povestea nu se încheie însă aici. Înarmați cu semnăturile voastre, vom merge în Parlament și vom solicita legi care să ne apere cu adevărat pădurile.

După ce am început să comunicăm datele din Aerlive.ro am vizat două direcții de advocacy: Ministerul Mediului și instituțiile subordonate, ANPM și Garda de Mediu și Primăria Generală a Bucureștiului. La Primărie nu a existat niciun fel de deschidere la dialog, așa că am început un proces în instanță de anulare a Planului de gestionare a calității aerului, PICA, iar procesul a fost câștigat în 2020 și planul anulat. La Minister am propus un grup de discuții și am avut două întâlniri în martie 2020 în care am expus direcțiile care ni se păreau strategice. În momentul de față Ministerul plănuiește repararea Rețelei Naționale. Rezultatul cel mai important este crearea unei comunități de oameni care cunosc problema, reacționează și sesizează autoritățile de control atunci când avem de-a face cu episoade de poluare.

În 2012, PUZ-ul coordonator al sectorului 6 a fost modificat ilegal, trecând un teren din apropierea străzii Aleea Domnișoara Pogany din v1a (teren verde) în M2 și M3 (clădiri P+14), lucru care încalcă legea 24/2007. ONG-ul ”Salvați zona verde Domnișoara Pogany” a decis să lupte împotriva acestei ilegalități prin acțiuni în justiție și proteste publice.
Cu o săptămână înainte de alegerile locale, am lansat evenimentul Armata de Jucării, o acțiune de strângere de semnături în cartierul ANL de case Constantin Brâncuși. Fiecare participant a fost invitat să aducă o jucărie, pe care s-o ”înroleze” în Armata de Jucării. Sute de plușuri, soldăței și păpuși au fost așezați pentru a apăra terenul viitorului parc.
Rezultate: 1093 semnături de susținere, 650+ jucării strânse, 25+ apariții în presă, sute de reacții și share-uri în social media.
La finalul evenimentului, jucăriile au fost donate bisericii Sfântul Ioan Rusu din cartier, pentru a ajunge la copiii fără posibilități.

Campania Asociației Comunitare Bartolomeu Avantgarden a vizat îmbunătățirea transportului public în cartierul Bartolomeu Avantgarden.
A fost creată o petiție semnată de 383 de cetățeni ai cartierului care a fost publicată și în presa locală, apoi înaintată Primăriei Brașov și regiei locale de transport public (RATBV).
Subiectul în cauză a fost soluționat printr-o întâlnire între stakeholderii implicați – Asociația Comunitară Bartolomeu Avantgarden, Primăria Brașov (reprezentată prin viceprimar) și conducerea RATBV în care s-au prezentat soluții punctuale pentru fiecare problemă ridicată de petiția noastră.

În 2019 și 2020 am desfășurat un proiect național de educație , susținere  și promovare a candidaturii femeilor în administrația publică locală. În urma demersurilor noastre multe participante din proiect au decis să candideze la primării, în Consiliul Local și Consiliul Județean. În prezent unele dintre ele sunt acum consiliere locale sau viceprimărițe.

Participantele care nu au fost alese folosesc experiența campaniei electorale pentru a se implica civic și politic în comunitățiile lor.

Cu fiecare ediție a Galei le suntem recunoscători membrilor juriului pentru răbdarea cu care lecturează poveștile de implicare civică și advocacy înscrise în competiție. Suntem onorați să avem alături, în juriu, profesioniști din domenii diverse, preocupați de respectarea drepturilor civice, drepturilor omului și respectarea principiilor democratice. Juriul este format din persoane cu notorietate în domeniul academic, mass-media, în sectorul organizațiilor neguvernamentale și în sectorul privat.

Procesul de evaluare se va baza pe propria judecată a fiecărui membru din juriu, ținând cont de o listă de criterii orientative:

• rezultatele finale ale campaniei (inclusiv impactul la nivelul unei decizii publice);
• campania a avut ca efect o schimbare la nivelul relațiilor de putere din comunitate;
• implicarea comunității (celor afectați de problema abordată);
• diversitatea activităților, ingeniozitate; diversitatea actorilor implicați;
• campania a contribuit la consolidarea comunității și creșterea simțului civic.

Mulțumim juriului Galei, ediția 2021:

Irina Zamfirescu (ActiveWatch)

Andra Dobre (ANPCDFP)

Gabriel Bădescu (Babes Bolyai)

Marian Ursan (Asociatia Carusel)

Alexandrina Dinga (Asociația Civica)

Alina Tudor

Diana Oncioiu (jurnalistă Dela0.ro)

Adrian Cojocaru (jurnalist Digi TV)

Organizăm de 10 ani Gala Premiilor Participării Publice pentru a le arăta public aprecierea noastră celor care reușesc, prin demersuri civice, să convingă autoritățile publice să-și facă mai bine treaba și să aducă soluții bune și sustenabile în comunități.

O doamnă care l-a convins pe primar că podul spre școală are nevoie de reparații urgente.

Un grup de cetățeni dintr-o comună din Bucovina a ajuns să se lupte în instanță cu Consiliul Județean, pentru a împiedica construirea unei gropi imense de gunoi în apropierea caselor.

Consiliul Elevilor din Constanța a obținut decontarea abonamentelor de transport ale elevilor și acordarea burselor școlare.

O asociație a pus pe roate prima unitate stomatologică mobilă pentru copiii săraci de la sate.

Donațiile voastre ne ajută să arătăm și mai departe cum oameni obișnuiți schimbă balanța de putere în relație cu autoritățile publice.

Donează și tu! [Moul disponibil in curând]
Îți mulțumim pentru sprijin!