Grupul Civic Prietenii Parcului IOR este mai mult decât un grup de cetățeni îngrijorați, este un grup de oameni care și-au făcut din apărarea spațiului verde din IOR un crez și care au luptat pentru păstrarea parcului în forma actuală. Propunerea construirii unei săli polivalente a fost un motiv de mobilizare generală. Au participat la ședințele de consiliu ale sectorului 3, au organizat mitinguri și flashmoburi. De la neliniștea din parc a cetățenilor s-a ajuns la un subiect de presă național. Mesajul a fost înțeles de autoritățile publice, acestea renunțând la construcția sălii polivalente tocmai datorită opoziției cetățenilor. Și, poate mai important, parcul IOR este perceput de autorități ca fiind unul dintre cele mai strașnic apărate spații verzi din Municipiul București.
Aproape de fiecare dată când o autoritate publică atentează la spaţiul verde al bucureştenilor, aceştia se revoltă şi acţionează, prin toate mijloacele posibile, pentru a salva fiecare metru pătrat de la betonare. Deşi ar trebui să fie o lecţie învăţată pentru toţi aleşii locali, ocazional, aceştia uită cât de preţios este verdele pentru bucureşteni şi decid să le testeze simţul civic.
Un astfel de caz s-a petrecut în toamna anului 2014, atunci când Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiţă, a decis să construiască o sală multifuncţională de spectacole în Parcul IOR, sacrificând astfel 3.000 mp din oaza de verdeaţă a locuitorilor sectorului 3.
Vestea a ajuns şi la urechile grupului civic Prietenii Parcului IOR, o comunitate online de tineri şi familii, coagulată în anul 2013 împotriva retrocedării a 12 hectare din parc. Ca şi în 2013, aceştia au decis că trebuie să acţioneze pentru a păstra spaţiul verde intact. Au început campania cu o petiţie online care a adunat 3.000 de semnături şi cu un protest anunţat pe pagina de Facebook a grupului. În ciuda frigului de octombrie târziu, peste 150 de persoane s-au adunat la chemarea grupului pentru a-şi apăra dreptul la spaţiu verde.
De pe 25 octombrie – momentul protestului – şi până pe 28 noiembrie, atunci când Consiliul Local a votat anularea proiectului, presiunea civică şi mediatică a atins cote maxime. După cum relatează unul dintre membrii grupului, campania a fost una fulger şi a folosit toate instrumentele posibile: „am făcut presiune civică în mai multe şedinţe de consiliu, am mers în audienţă la Primărie, am participat la întâlnirile primarului cu cetăţenii, am făcut un flashmob în parc la care am invitat televiziunile şi presa, am folosit toate contactele din societatea civilă şi mass media, am susţinut o campanie în social media, am creat o reţea de voluntari pentru distribuţia mesajelor noastre în blocuri şi pe stradă, prin afişe şi fluturaşi.”
A fost nevoie de o mobilizare fără precedent şi de un context electoral favorabil pentru ca primarul Robert Negoiţă să îşi schimbe radical discursul. Dacă la întâlnirile din stradă cu cetăţenii acesta i-a sfătuit pe cei nemulţumiţi de proiectul sălii multifuncţionale să se mute în alt sector, pe 19 noiembrie, pe pagina personală a acestuia, apărea următorul anunţ: „În urma mesajelor primite de la cetățeni, Primăria Sectorului 3 a luat decizia să sisteze derularea acestui proiect în Parcul Titan și să analizeze relocarea lui pe un alt teren din sector.”
Care este rezultatul tangibil al campaniei fulger iniţiată de Prietenii Parcului IOR? Un deal de 3.000 mp din parcul IOR salvat de la betonare de care se bucură în continuare mii de bucureşteni. Mai puţin tangibil, dar la fel de important, a fost însă mesajul transmis pe toată durata campaniei: vocea cetăţenilor contează şi de ea trebuie să ţină cont aleşii locali.
Le facem statuie oamenilor care nu s-au pierdut cu firea. Oamenilor care au reușit, fără pile și relații, să facă un oraș mai bun pentru ei și pentru toți ceilalți. Să oprească poluarea apelor, betonarea parcurilor și încălcarea legii chiar de autorități.