Pe 17 aprilie se împlinesc 10 ani de când facem Gala Premiilor Participarii Publice. Ani în care participarea publică din România a crescut şi mai ales ne-a arătat multe nuanţe ale implicării civice. Gala este scena pe care din 2009 încoace au urcat oameni care ne-au arătat că puterea civismului nu este abstractă. Premianţii galei ne inspiră şi ne arată concret în fiecare an cum au influenţat decizii publice pentru schimbări pozitive în comunităţi. Schimbări cu impact pe termen lung, care construiesc putere pentru cetăţeni în relaţie cu administraţia publică.
Acum 10 ani poveştile de participare publică pe care le premiam la Gală erau mai degrabă excepţii, iar încrederea în puterea cetăţenilor abia își făcea timid loc. Între timp, iniţiativele civice şi campaniile de advocacy s-au înmulţit, iar puterea civică din România a devenit din ce în ce mai vizibilă şi mai diversă.
Trăim un context social şi politic în care relaţia de putere între cetăţeni şi administraţia publică este profund disproporţionată. Acum, poate mai cu putere ca niciodată este nevoie să arătăm că eforturile civice pe care toţi le facem vor aduce schimbarea pe termen lung. Deşi poate ne-a devenit dificil să vedem rezultatele acestor 10 ani de activism, ele există și au efecte clare pentru viețile noastre: o lege mai bună pentru sănătate, educaţie sau protecţie socială, un drum pietruit, surse publice de apă curată într-o comună – sunt foarte relevante pentru comunităţi.
La 10 ani de la prima gală îi aplaudăm încă o dată pe o mica parte dintre premianţii ediţiilor precedente pentru consecvenţă, continuitate în păstrarea cauzelor civice, curaj şi mai ales pentru inspiraţie.
Actualizator aniversar: Gala Premiilor Participării Publice
Premiant 2009: Asociaţia Kogayon
În 2009 Asociația Kogayon a primit premiu la Gala Premiilor Participarii Publice urmare a campaniei de 10 luni care a condus la adoptarea legii care a interzis vânătoarea în parcurile naţionale.
“De atunci ne-am continuat activitatea în domenii precum conservarea biodiversităţii, managementului ariilor naturale protejate şi dezvoltării durabile, inclusiv prin participare publică.
Ne-am continuat proiectele în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, oferind zonei Oltenia de sub Munte o nouă şansă de dezvoltare sănatoasă, bazată pe conservarea, promovarea şi valorificarea sustenabilă a resurselor naturale şi culturale. Planul nostru la care lucrăm este de a transforma zona într-un model de dezvoltare a unor comunităţi în jurul unei arii naturale protejate. Între timp, eu şi alţii din asociaţia noastră ne-am implicat şi în proiectul Parcului Natural Văcareşti, contribuind la înfiinţarea,administrarea şi dezvoltarea lui. Pentru înfiinţare Asociatia Parcul Naţional Văcăreşti a primit premiul Galei CeRe în 2017. Cele două arii sunt legate pentru că planul este să facem în Văcăreşti Ambasada ariilor naturale protejate din România, un centru naţional de promovare a patrimoniului natural şi de educaţie de mediu.” Florin Stoican, Preşedintele Asociaţiei Kogayon
Premiant 2010: Asociaţia locatarilor din blocul B23 bis și locatarii blocurilor din jurul Parcului Emil Gârleanu
În 2010 au urcat pe scena Galei Premiilor Participării Publice câţiva cetăţeni curajoşi care au salvat 221 de copaci de la defrişare.
Premiul acordat la Gala Premiilor Participarii Publice din 2010 Asociaţiei locatarilor din blocul B23 bis şi Locatarii blocurilor din jurul Parcului Emil Gârleanu s-a intitulat “De treci parcul de betoane”. Deşi înmulţirea betonului, în detrimental spaţiilor verzi este încă un subiect cronic pentru Bucureşti, sunt tot mai mulţi cetăţeni şi grupuri care se activează civic şi cer socoteală administraţiei publice.
În 2009, locatarii unui bloc din cartierul bucureştean Titan s-au mobilizat pentru a contracara intenţia primăriei sectorului 3 de a tăia 221 de pomi şi de a construi mai apoi un complex comercial şi o parcare.
Oamenii au sensibilizat opinia publică şi autorităţile după ce au strâns sute de semnături şi povestea lor a fost preluată în presă. Mai mult, grupul de acţiune cetăţenească a trecut la acţiune direct şi în cadrul unui protest participanţii s-au legat fiecare de câte un copac dintre cei ameninţaţi cu dispariţia şi au format un lanţ uman. “Ne vom întinde pe jos în faţa buldozerelor şi ne vom lega de copacii pe care i-am văzut crescând lângă noi, iar copiii noştri trebuie să se bucure de acest spaţiu verde pentru că au şi ei dreptul să respire aer curat, nu miros de asfalt şi beton încins”.
Premiant 2011: Grupul de Lucru al Organizațiilor Civice- Locuințe decente pentru comunitățile vulnerabile de romi din Cluj
Pe scena ediției din 2011 a urcat Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice – Locuinţe decente pentru comunităţile vulnerabile de romi, din Cluj.
Grupul a primit Premiul „Groapa de gunoi nu e acasă”.
În 2010, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) a militat pentru tratarea cu decenţă a celor 56 de familii pe care Primăria Cluj le-a mutat din centrul oraşului lângă groapa de gunoi din Pata Rât. Majoritatea celor strămutaţi erau de etnie romă, iar decizia administraţiei publice i-a împins și mai la marginea societății și a condus la adâncirea sărăciei.
GLOC a reacţionat imediat şi a pornit o campanie de advocacy amplă, cu vizibilitate în presa naţională, pentru responsabilizarea instituţiilor publice pentru găsirea unor soluţii pe termen scurt şi îndelungat care să rezolve problema segregării şi dificultăţilor extreme cu care se confruntau familiile mutate în Pata Rât.
Câțiva ani mai târziu, în 2017, Fundația Desire din Cluj (parte din GLOC) a urcat pe scena Galei unde a primit premiul Cu dreptatea faci casă bună, pentru campania „Căși Sociale Acum!”. O dată în plus, campania a adus în atenția publică problema locuirii sociale în Cluj-Napoca, un oraș în plină dezvoltare economică.
Au trecut 8 ani de la evacuarea de pe strada Coastei și relocarea familiilor lângă Pata Rât. Evacuările fără alternativă decentă continuă iar lipsa locuințelor sociale este acută.
Continuă însă și lupta activiștilor Clujeni pentru justiție locativă, pentru că orașul este al tuturor.
Premiant 2012: Ovidiu Mihuț
Ovidiu Mihuţ, pescarul civic care poartă de grijă râurilor de munte, a urcat de două ori pe scena Galei Premiilor Participării Publice. În 2012, pentru premiul “Legendele Făgăraşului” şi în 2018 pentru premiul “Statul cu Musca 13 pe căciulă”. Ambele premii vorbesc despre încăpăţânarea, curajul şi perseverenţa lui Ovidiu Mihuţ de a se opune construcţiilor de microhidrocentrale din Munţii Făgăraş şi din alte perimetre montane aflate în zone protejate (Natura 2000).
În 2011, Ovidiu a mobilizat o mulţime de suporteri pentru cauza râurilor de munte, aflate în pericol de a fi secate din cauza microhidrocentralelor. A primit sprijinul diverselor organizaţii de mediu, iar subiectul a fost larg mediatizat în presa cu audienţă mare. Atunci au fost documentate încălcări ale legii şi avizelor, multe ascunse de autorităţi. Comisia Europeană a deschis procedura de infringement, solicitând lămuriri României cu privire la acest subiect.
În 2018, Ovidiu Mihuţ a fost premiat la Gală pentru consecvenţa cu care a acţionat pentru protejarea râurilor de munte, aflate sub aceeaşi ameninţare: microhidrocentralele construite pe cursurile râurilor Capra şi Buda din Făgăraş. Împreună cu colegii lui pescari a sesizat din nou instituțiile locale, naţionale şi comunitare. Printre rezultatele eforturilor lor s-a numărat decizia Guvernului, în 2017, de a modifica Legea Apelor, în încercarea de a aduce mai multă disciplină şi respect pentru lege şi mediu atunci când se execută lucrări pe râurile din ţară.
Premiant 2014: Organizația pentr Promovarea Transportului Alternativ în România- OPTAR
Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – OPTARa primit în 2014 premiul “Ce n-a văzut Bucureştiul” la Gala Premiilor Participării Publice. OPTAR s-a înfiinţat în 2011 şi este şi în prezent una dintre cele mai vocale organizaţii care militează pentru mobilitate urbană. Piste pentru biciclete sau transport public de calitate sunt două dintre lucrurile pentru care luptă cu consecvență. Acţiunile lor de advocacy sunt complexe şi presupun responsabilizarea administraţiei publice pentru un oraş mai prietenos cu pietonii şi bicicliştii săi. Premiul de la ediţia din 2014 a Galei le-a fost oferit pentru acţiunile publice care au dus la desființarea pistelor ilegale amenajate de primărie. Cu implicarea multor voluntari au desfăşurat o campanie de adopţii de piste pentru biciclete şi, astfel, au documentat prin fotografii peste 100 km de piste din Bucureşti. Urmare a procesului de documentare au transmis sesizări către instituţii pentru a cere desfinţarea pistelor care nu respectau standardele legale. Ulterior acestor demersuri de advocacy Poliţia Locală a desfinţat pistele documentate pe raza celor 100 de km.
Pe 11 aprilie 2019 OPTAR au împlinit 8 ani de activitate. 8 ani în care organizaţia nu doar a protestat, dar a și oferit soluţii potrivite autorităţilor.
“Ne-am implicat în realizarea capitolului „infrastructura pentru biciclete” din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov, am făcut demersurile pentru îmbunătățirea Standardului de marcaje (prin introducerea unor marcaje noi care să contribuie la creșterea siguranței pe drumurile publice), am realizat (în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării) primul Normativ care să reglementeze modul în care se proiectează, realizează și întreține infrastructura pentru biciclete. Iar acum lucrăm împreună cu ADR-SE la realizarea primei Strategii regionale pentru încurajarea mersului cu bicicleta. Am mai avut proiecte pentru pietoni (cu accent pe persoanele cu dizabilități) și pentru transport public. Am realizat prima ediție a Ghidului Biciclistului (în parteneriat cu Comunitatea Bicicliștilor București) și am oferit soluții chiar și pentru realizarea de Drumuri Verzi în București.” Extras de pe pagina de FB a organizaţiei. An de an, OPTAR a mobilizat comunitatea pentru marşurile bicicliștilor.
Dacă vrei sa vezi Raportul OPTAR – 8 ani de activitate intră aici
Sunt multe de spus despre ce a făcut OPTAR în toți anii aceștia, dar încheiem cu campania Dreptul la Aer. Este cea mai proaspătă campanie în care sunt implicaţi, iniţiativă amplă prin care bucureştenii sunt chemaţi să-şi ceară dreptul la sănătate, pusă în pericol de cotele de poluare alarmante din oraş.
Premiant 2015: Asociația Dăruiește Viață
Asociaţia Dăruieşte viaţă a primit în 2015 premiul “Bugetare la sânge” pentru o amplă campanie de advocacy prin care a determinat Ministerul Sănătăţii să asigure prin lege decontarea analizelor necesare diagnosticării corecte a leucemiilor şi cancerelor limfatice. De aceste analize beneficiau în 2014 cei peste 50.000 de pacienţi diagnosticaţi deja cu cancer limfatic, precum si 800 de pacienţi noi diagnosticaţi cu această boală în fiecare an.
În 2017 Asociaţia Dăruieşte Viaţă revine pe scena Galei, pentru premiul “Malpraxis la bugetare”. Primăria Generală dorea să aprobe pe repede înainte un buget de 30 milioane de euro pentru spitalele pe care le are în admnistrare. Câţiva consilieri generali au observat că sumele solicitate pentru acelaşi echipament medical erau diferite de la un spital la altul. Asociaţia Dăruieşte Viaţă a preluat subiectul, au cercetat și au descoperit că unele sume din buget erau supraevaluate şi de 100 de ori. Eforturile organizației au determinat în cele din urmă Primăria Capitalei să reevalueze socoteala. Astfel, au fost salvaţi de la cheltuire nejustificată 5 milioane de euro, sumă pe care primăria a numit-o “eroare materială”.
Asociaţia Dăruieşte Viaţă este un nume sonor pentru mulţi dintre noi, pentru iniţiativa fără precedent în România: construirea primului spital oncologic pediatric, exclusiv din sponsorizări şi donaţii individuale. După cele două premii la Gala Premiilor Publice au mai urmat şi alte iniţiative de advocacy, cu impact pozitiv pentru comunităţi.
Premiant 2016: Asociația Agent Green
În 2010 Asociaţia Agent Green primește premiul „Pe aici nu se trece!”. Pentru că infrastructura nu trebuie să omoare natura, Asociația a oprit construcţia DN 66, care ar fi betonat ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa, aflat în munţii Retezat. Agent Green demonstrează că studiul de impact asupra mediului pe care se baza construcția drumului este “un dezastru științific”. Au vizat în egală măsură toate autorităţile publice şi companiile cu responsabilitate în construcţia drumului şi au contestat toate avizele, acordurile şi proiectele de lege care facilitau demararea construcţiei.
În 2016 Asociaţia Agent Green a primit la Gala Premiilor Participării Publice premiul “Niciodată în pădurea fermecată”. După ce au strâns 21.000 de semnături pentru petiţia adresată Ministerului Mediului, au reuşit să determine autorităţile publice să protejeze Pădurea Coşava Mică din Munţii Semenic de la tăieri ilegale şi să îi asigure protecţie europeană Natura 2000.
În prezent Asociaţia Agent Green este în continuare pe meterezele luptei pentru protecția mediului, urmărindu-și obiectivele de a combate tăierile ilegale de arbori, protejarea parcurilor naţionale şi salvarea ultimelor păduri virgine din România.
Premiant 2017: Asociația Partener pentru Tine
În 2017 Asociaţia Partener pentru tinea primit pe scena Galei Premiilor Participării Publice premiul “Cu analizele la zi”. Cu o vară înainte a izbucnit un scandal mediatic după ce mai mulţi copii din judeţul Argeş au decedat din cauza infectării cu bacteria E.coli. Sorina Bunescu de la Asociaţia Partener pentru Tine din comuna Merişani (jud. Argeş) a încercat să afle care este situația apei în comuna sa.
După o solicitare de informaţii de interes public, Sorina şi comunitatea din Merişani au aflat că 8 surse de apă din localitate erau contaminate şi că apa nu era recomandată nici pentru consumul animal.
Deși cunoșteau situația, atât Direcţia de Sănătate Publică (DSP Argeş), cât și Primăria din Merișani tăceau şi nu informau populaţia în legătură cu potenţialul pericol asupra sănătății. Abia după ce au trimis memorii către DSP Argeş, Ministerul Sănătăţii şi Prefectura Argeş şi subiectul a ajuns în presă, instituţiile publice au început să ia măsuri. În primă fază administraţia a verificat şi curăţat sursele de apă iar apoi şcolile din comună au fost dotate cu dozatoare cu apă.
Asociaţia Partener pentru Tine a continuat să se implice în rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea din Merişani şi Malu Vânăt. Priorităţile lor vizează rezolvarea diverselor probleme cu care se confruntă categoriile vulnerabile de populaţie din comună. Astfel, APT duce o campanie de responsabilizare a instituţiilor publice cu privire la lipsa de acces la servicii publice de sănătate pentru persoanele care se confruntă cu dificultăţi financiare şi sociale majore. APT s-a implicat în rezolvarea situaţiei locative pentru căteva familii din Malu Vânăt care erau în pericol de a le fi distruse casele din pricina alunecărilor de teren cauzate de ploi. Tot datorită APT există acum la Merișani programul A Doua Șansă, în cadrul căruia oameni care au abandonat în trecut școala recuperează acum anii de educație formală.
Premiant 2018: Asociția Elevilor din Constanța
Asociaţia Elevilor din Călăraşi au luat la gala Premiilor Participării Publice premiul “Cu 50% mai aproape de educaţie” pentru că i-au convins pe aleşii locali să subvenţioneze cu 50% transportul public local pentru elevi. Nu a fost uşor pentru elevi, campania lor, înainte de a ajunge în mass-media şi pe reţelele sociale, a fost ignorată de către consilierii locali. Deşi Legea Educaţiei prevede subvenționarea costurilor pentru transportul public, primăria Călăraşi nu a respectat această obligaţie timp de 7 ani.
Elevii civici au redactat singuri un text de hotărâre de consiliu local şi l-au prezentat consilierilor. Au trecut 6 luni și multe eforturi din partea Asociației până Consiliul Local Călăraşi a adoptat proiectul de subvenţionare a costurilor de transport.
I-am cunoscut pe elevii cu determinare civică încă din 2016 pe scena Galei, când Asociaţia Elevilor din Constanţa a luat două premii pentru campanii de advocacy care au avut drept ţintă respectarea drepturilor elevilor. Premiul “Frăţia elevilor şi nedreptatea bugetară” le-a fost acordat pentru consecvenţa şi curajul de a se lua la trântă cu primăria din Constanţa pentru subvenţionarea transportului public pentru elevi. Subiectul pentru care au luat cel de-al doilea premiu, “Legea nu se negociază la bursă”, a fost de asemenea legat de refuzul primăriei Constanţa de a respecta legea – nealocarea de fonduri pentru acordarea burselor sociale şi de merit. Asociaţia Elevilor din Constanţa a reuşit şi în acest demers.
Asociațiile elevilor sunt azi din ce în ce mai active, iar zilele acestea se constituie în Federația Elevilor din România.
Premiant 2019: Diana Oncioiu, Dela0
Diana Oncioiu a fost premiată pentru materialele jurnalistice publicate pe Dela0.ro: “Nu se prinde nimic de ei”, “Lenea asistaţilor” şi “Cifrele spun o altă poveste: România degeaba nu există”. Articolele Dianei vorbesc despre inechitatea socială cu care se confruntă categorii vulnerabile, în special persoanele afectate de sărăcie.