Spațiul verde este pentru unii plămân, pentru alții teren construibil. Parcul Tineretului a fost și el subiectul unor retrocedări cel puțin controversate. De la retrocedare la construcție este un pas firav, pe care, de cele mai multe ori, proprietarii îl parcurg rapid. În cazul Parcului Tineretului însă, comunitatea locală s-a mobilizat și a demarat o campanie de stopare a betoanelor. Oamenii, fără o pregătire în acest domeniu, au participat la ateliere și au cerut sfatul unora cu vechime în domeniul activismului. De la o simplă asociație de proprietary, și-au modificat statutul astfel încât să poată fi parte într-un proces pentru apărarea interesului public, cu informațiile și perseverența necesară, Grupul Parcul Tineretului este în alertă continuă – sună la poliție ori de câte ori se aude drujba. Oamenii știu că parcul este al cetățenilor și fac tot ce le stă în puteri să-l păstreze ca atare – învață, stau de pază și merg în instanță.
„Revoltaţi, am hotărât să luptăm împotriva mafiei şi să încercăm să dăm înapoi comunităţii parcul nostru cel de toate zilele.”
20.000 de mp din Parcul Tineretului din capitală, retrocedaţi în 2007-2008, riscau să fie transformaţi în ansamblu rezidenţial. Cazul Tineretului nu era unul singular. El face parte din zecile de cazuri de retrocedări puse sub semnul întrebării, prin care hectare întregi de spaţii verzi din Bucureşti au ajuns în proprietate privată. Ce impresionează de fiecare dată este însă perseverenţa locuitorilor din zonă, care și atunci au decis să bată la poarta tuturor instituţiilor responsabile. De data aceea, pentru a salva cele 2 hectare de spaţiu verde de la dispariţie.
De-a lungul campaniei, au făcut zeci de notificări, petiţii, reclamaţii către autorităţile locale şi către instituţiile responsabile de protecţia mediului. Glasul lor s-a auzit şi în Parlament, şi la Ministerul Mediului, şi la Comisia Europeană. Alături de unele organizaţii neguvernamentale, grupul a participat la mitinguri de protest împotriva construirii în parc, a mobilizat comunitatea şi a făcut publică situaţia parcului în mass media.
Mai mult, membrii grupului au chemat pe teren Poliţia sector 4 şi Poliţia de mediu ori de câte ori au avut loc defrişări ilegale sau s-a încălcat programul oficial de lucru al constructorului. În urma presiunii constante şi a reclamaţiilor, Primăria Sectorului 4 a amendat una dintre firmele care deţine terenul, cu suma de 5.000 RON, pentru defrişări ilegale.
Pe tot parcursul campaniei, grupul a fost sprijinit de organizaţiile Salvaţi Bucureştiul şi Eco-Civica. Împreună cu cele două ONGuri, una dintre asociaţiile de locatari aflată în vecinătatea parcului a acţionat în instanţă, având. În unul dintre procese au avut câştig de cauză. În august 2014, Judecătoria Sectorului 4 a decis suspendarea defrişărilor desfăşurate pe cele două hectare din Parcul Tineretului. Cetăţenii au cerut şi oprirea lucrărilor de construire a complexului de vile, însă instanţa a respins această cerere.
Le facem statuie oamenilor care nu s-au pierdut cu firea. Oamenilor care au reușit, fără pile și relații, să facă un oraș mai bun pentru ei și pentru toți ceilalți. Să oprească poluarea apelor, betonarea parcurilor și încălcarea legii chiar de autorități.